Ce conține acordul istoric de pace din Orientul Mijlociu și care sunt provocările din spatele promisiunilor

După ani de violență și neîncredere, Orientul Mijlociu este la un pas de pace. La doi ani după atacurile din 7 octombrie 2023, Donald Trump reușește imposibilul: o încetare a focului între Israel și Hamas și un acord pentru eliberarea ostaticilor.

Israelul a aprobat acordul de la Sharm el-Sheikh, negociat sub medierea Egiptului, Qatarului și Turciei, primul pas dintr-un plan amplu pentru pace și reconstrucție.

După aproape doi ani de război  și peste 67.000 de morți, Gaza simte, în sfârșit, o adiere de speranță.

Prima fază a planului are cinci componente-cheie, cu implicații umanitare, politice și militare majore.

În primul rând, Hamas trebuie să elibereze toți cei 20 de ostatici israelieni aflați în viață.

Hamas s-a angajat, de asemenea, să predea trupurile a 28 de ostatici decedați, proces care ar putea dura pâna la 10 zile, din cauza dificultăților de identificare.

În schimb, Israelul va elibera 250 de palestinieni condamnați aflați în închisorile sale și 1.700 de palestinieni reținuți în Gaza în timpul ofensivei.

Printre numele vehiculate se află Marwan Barghouti, liderul Fatah condamnat pentru rolul său în a doua Intifadă, un personaj pe care unii îl văd ca posibil succesor al lui Mahmoud Abbas.

Armistițiul a intrat în vigoare vineri dimineața, 10 octombrie. În primele ore, trupele israeliene s-au retras parțial din zonele dens populate, inclusiv Khan Younis și Deir al-Balah.

Retragerea completă s-ar putea face de pe 70 la sută din teritoriul Gazei. Israelul vrea să păstreze o „zonă tampon” de securitate și control asupra coridorului nord-sud.

În același timp, la frontiera cu Egiptul, a fost redeschis punctul de trecere Rafah.

Primele 80 de camioane cu ajutoare ONU și Crucea Roșie au intrat sâmbătă, o creștere semnificativă față de media anterioară de 40-50 de camioane pe zi, departe însă de necesarul de 500.

Statele Unite ale Americii au anunțat trimiterea a 200 de militari și observatori civili, care vor face parte dintr-o misiune multinațională de supraveghere.

Ei vor avea rolul de a monitoriza respectarea armistițiului, de a sprijini tranziția către un guvern tehnocrat palestinian și de a facilita distribuția ajutoarelor umanitare.

Printre consilierii internaționali propuși se află fostul premier britanic Tony Blair, în fruntea unui consiliu numit simbolic Board of Peace. Dacă toate aceste lucruri vor fi respectate, putem vorbi de începerea reconstrucției Fâșiei Gaza.

Din păcate, dimensiunea dezastrului este uriașă. Potrivit ONU, peste 78% din clădirile din Gaza sunt distruse sau grav avariate. Aproximativ 1,7 milioane de oameni au fost nevoiți să își abandoneze casele. Doar 20% din rețelele de apă și electricitate mai funcționează.

Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite au anunțat deja o contribuție de 6 miliarde de dolari la un fond internațional pentru reconstrucția enclavei, iar Uniunea Europeană a promis sprijin tehnic și garanții pentru drepturile civile ale palestinienilor.

În culise, divergențele ramân însă puternice.

Acordul de la Sharm el-Sheikh nu închide războiul, dar deschide o fereastră. În Gaza, oamenii ies printre dărâmături și privesc spre cer, nu din teamă, ci pentru prima dată, cu un strop de speranță.

Ramâne de văzut dacă această speranță va rezista politicului sau va fi din nou îngropată sub ruine.