România ar putea pierde 1,1 miliarde de euro din PNRR. C.E.: Șase jaloane nu au fost atinse pentru a treia cerere de plată
Un nou scandal zguduie scena politică, de data aceasta pe tema banilor din PNRR. Marcel Ciolacu și Nicolae Ciucă se acuză reciproc de neasumare a eşecului după ce Comisia Europeană a anunţat că ar putea suspenda o parte din plăţi. Motivul: România nu a atins şase jaloane pentru a treia cerere de plată. Acestea au legatură cu impozitarea microîntreprinderilor, numirea şefilor în companiile de stat și investiţiile în Transporturi.
În acest moment România riscă la piardă o parte din cele 2,7 miliarde de euro care i-ar reveni din cererea de plată numărul 3 din PNRR, a anunțat Comisia Europeană. Suma nu a fost încă stabilită, dar potrivit unor surse, ar fi vorba despre 1,1 miliarde de euro. Țara noastră nu a îndeplinit 6 din cele 68 de jaloane legate de cererea numărul 3. Jaloanele se referă la guvernanță corporativă, inclusiv la procedura de numire a șefilor companiilor de stat din Energie și Transporturi, considerată netransparentă și necompetitivă. Alte nemulțumiri sunt legate de investițiile în infrastructura de transport. Nu în ultimul rând, România nu a redus încă pragul de impozitare pentru microîntreprinderi, așa cum cere Comisia Europeană, de la 500.000 la 88.500 de lei cifra de afaceri. Acest ultim jalon e sensibil pentru situația economică a României.
Venit cu puțin timp înaintea debutului campaniei electorale, anunțul Comisiei a iscat o serie de acuze reciproce între fostul și actualul prim-ministru. Cei doi candidați își pasează responsabilitatea pentru ratarea reformelor. Schimbul a început marți pe Facebook, unde Nicolae Ciucă i-a cerut explicații premierului. În replică, Marcel Ciolacu ii cere șefului liberalilor să-și asume că pragul pentru IMM-uri a fost acceptat de premierul PNL Florin Cîțu. După ce Nicolae Ciucă a postat un nou îndemn la asumare, războiul a continuat cu declarații.
În urma anunțului Comisiei Europene, Mihai Barbu, președintele Metrorex, una dintre companiile vizate de jalonul privind numirile netransparente, și-a dat demisia.
Comisia Europeană nu ne dă deocamdată o parte din banii solicitați în cererea de plată numărul 3, pentru că nu am îndeplinit șase jaloane. Mai precis, nu am făcut șase reforme pentru care ar fi trebuit să primim acești bani.
Reformele se referă la mai multe domenii din cadrul a trei instituții guvernamentale, Ministerul Energiei, Ministerul Transporturilor și Secretariatul General al Guvernului.
Așadar, nu ne-am făcut temele deloc sau le-am făcut incomplet în ceea ce privește regimul fiscal al micro-întreprinderilor.
Nu ne-am achitat nici de ceea ce ne-am angajat atunci când am semnat pentru modernizarea rețelelor de transport feroviar și de metrou în București și Cluj-Napoca.
Dar cea mai spinoasă problemă care a trezit cel mai mare interes este felul în care sunt selectați șefii și membrii consiliilor de administrație din anumite companii de stat, din sub ordinea celor trei instituții pe care le aminteam.
Se numără aici, printre altele, CFR, CFR Călători, Metrorex, anumite companii din cadrul Ministerului Energiei, dar și acea agenție din interiorul Secretariatului General al Guvernului care coordonează toate companiile de stat.
Ministrul Fondurilor Europene, Adrian Câciu, nu ne-a spus exact despre ce bani suspendați în acest moment este vorba, despre ce sumă. Spune că vom afla oficial acest lucru de la Comisia Europeană în aproximativ o lună, dar a declarat astăzi la Guvern că selecția cadrelor de conducere în aceste companii a fost reluată deja la Ministerul Transporturilor și că problema se poate rezolva.
Banii ar putea fi primiți pe măsură ce depunem eforturi, dacă există și voință politică.

Acolo unde au fost numiri în trecut care nu concordă nici cu legislația actuală, actualizată pe baza jalonului din PNR, dar nici cu ceea ce recomandă Comisia sau ceea ce ne va transmite, trebuie reluate procedurile. E posibil să avem totuși și această abordare mai bărbătească. Ieri am observat că, și apreciez acest gest al domnului Barbu, dacă vreți, nu știu, cred că așa îl cheamă, de la Metrorex, care a spus îmi dau demisia pentru că nu vreau ca din cauza mea să se pierdă banii de către România. Ceea ce se suspendă se poate încasa într-un termen de șase luni, nu se așteaptă șase luni. Dacă din jalonele acestea vor fi rezolvate mai repede, cum ai rezolvat jalonul așa și încasezi banii, a spus, ministrul Fondurilor Europene, Adrian Câciu.

Ciucă – mesaj pentru Ciolacu: Finalizaţi reformele şi deblocaţi fondurile – aceasta e singura cale de a merge înainte
Imediat după ce a parvenit știrea de la Comisia Europeană, președintele PNL, Nicolae Ciucă, i-a transmis un mesaj public lui Marcel Ciolacu, somându-l, practic, să treacă de la vorbe la fapte, amintindu-i că în momentul în care el, Nicolae Ciucă, era prim-ministru, nu au fost astfel de probleme și explicându-i tot așa public în acel mesaj că trebuie să treacă de la nivelul de asumare la nivelul de rezolvare și să facă reforme.
Marcel Ciolacu i-a răspuns în același fel, public, declarându-se jenat că trebuie să o facă, spunând, ”că este vorba despre un circ de opoziție din partea Partidului Național Liberal”, a moderat apoi tonul și a declarat Marcel Ciolacu, că i-a spus lui Nicolae Ciucă, public, că el colaborează foarte bine și cu ministrul transporturilor de la PSD și cu ministrul energiei de la Partidul Național Liberal și cu ceilalți liberali din interiorul Secretariatului General al Guvernului.
În schimb, Marcel Ciolacu a spus, de asemenea, că lucrurile se rezolvă, însă trebuie asumate anumite soluții în interiorul Coaliției, Coaliție care de ceva vreme nu se mai întâlnește.
Prioritatea noastră este în următoarele două luni să recuperăm întârzierele și să salvăm toți banii din PNRR, a spus Marel Ciolacu.

Ciolacu: Îmi voi asuma să iau deciziile care să aducă în România toţi banii din PNRR
În acele șase jaloane avem doua probleme importante care vizează reformele instituționale.
Pe de o parte avem scăderea pragului de impozitare la micro-intreprinderi la 88.500 de euro de la 500.000, ori aici este o problema de decizie politică pe care cei din coaliție trebuie să o decidă. Dacă luăm cele 300 de milioane de euro și scădem acest prag de impozitare sau dacă renunțăm la cele 300 de milioane de euro și facem ce ne spune Comisia Europeană.
Problema aici este că niciunul din partidele aflate la guvernare nu s-a angajat la acest lucru prin PNR. PNR-ul va amintesc ca a fost redactat de USR și astfel cele două partide încearcă să arunce castana fierbinte de la unul la celălalt și nu au curajul unei decizii pe aceasta chestiune.
Deci aici este vorba de decizie politică și am văzut că și premierul Marcel Ciolacu i-a transmis această provocare lui Nicolae Ciuca care oficial este în continuare partenerul de guvernare chiar dacă a anunțat suspendarea relațiilor cu Partidul Social Democrat.
În cealaltă parte este vorba de guvernanța corporativă pe care politicienii din România au înțeles să o respecte prin angajarea unor pile politice. Să le spunem foarte pe șlau că acestor oameni care au fost angajați în posturi foarte importante în consiliile de administrație ale unor companii din domeniul energetic în mod netransparent.
Comisia Europeană nu poate fi mințită, a observat aceste lucruri, a observat anunțuri de recrutare trimise în pagini de mică publicitate din ziare necitite și așa mai departe cu posturi care au fost ocupate de personaje, iar acum aceștia încep rând pe rând, deja o persoană din consiliul de administrație al Metrorex și-a anunțat demisia.
Trebuie curățată această zona guvernanței corporatiste pentru că banii din PNRR să fie, în sfârșit din această a treia tranșă, să fie integral deblocați.
Guvernul României are o lună la dispoziție pentru a da explicații Comisia Europeană și dacă aceste explicații vor fi unele satisfăcătoare pentru executivul de la Bruxelles, pentru funcționarii de aici, vă fi un lucru pozitiv și banii vor fi deblocați.
Dacă nu, vă urma un purgatoriu de șase luni în care, aproximativ, pe grilele de calcul ale Comisiei Europene, din acești bani de 2.700.000.000, cam un miliard ar fi blocați timp de șase luni, timp în care guvernul ar avea la dispoziție timpul necesar pentru a aduce la îndeplinire reformele necesare.
Bineînțeles că trebuie să citim toate aceste anunțuri și toate aceste provocări și în cheie electorală pentru că vedem că deja cele două partide aflate la guvernare, dar și în competiție politică în același timp, își trimit reciproc săgeți, urmând să vedem cum se va rezolva această chestiune până în alegerile prezidențiale și parlamentare.