Justiţia minorilor, între protecţie şi pedeapsă. Cazul din Cenei a generat o petiție de amploare pentru modificarea Codului Penal

După cazul dramatic din Cenei, Timiș, unde un minor de doar 13 ani este suspect într-o crimă comisă împreună cu alți adolescenți, problema vârstei răspunderii penale pentru minori a revenit puternic în dezbatere în Europa. În România, cazul a generat o petiție de amploare pentru modificarea Codului Penal și ridicarea responsabilității penale pentru fapte grave comise de copii sub 14 ani, inclusiv propuneri pentru pedepse stricte dacă este stabilit discernământul expertizat.

Guvernul suedez a prezentat un proiect de lege care propune reducerea vârstei răspunderii penale de la 15 la 13 ani pentru infracțiuni extrem de grave (omor, tentativă de omor, viol agravat, atacuri cu bombă și arme).

Propunerea face parte dintr-o reacție la creșterea implicării copiilor în rețele criminale și recrutarea lor pentru acte violente.

Ministrul justiției Gunnar Strömmer susține că măsura ar permite ca copiii să fie trași la răspundere și, în anumite cazuri, închiși, pentru crime grave, într-o situație pe care guvernul o consideră de „urgență”.

Statisticile oficiale suedeze arată că numărul infracțiunilor comise de suspecți sub 15 ani s-a dublat în ultimul deceniu, iar în prima jumătate a lui 2024, sub 15 ani au fost suspectați de omor sau tentativa de omor 93 de minori.

Proiectul, înaintat pentru consultare către peste 120 de autorități, vizează intrarea în vigoare chiar din această vară, dar nu se referă la toate infracțiunile, ci doar la cele „deosebit de grave”.

Multe autorități suedeze – poliția, procurorii și sistemul penitenciar – sunt îngrijorate că o astfel de măsură ar putea avea efecte negative și contraproductive, atrăgând mai mulți copii în sistemul penal și încălcând drepturile copilului, în condițiile în care sistemul actual nu este pregătit să gestioneze minori încarcerați.

La nivelul UE, vârsta răspunderii penale variază semnificativ:

· În Marea Britanie, responsabilitatea penală începe la 10 ani.

· În Olanda, pragul este 12 ani.

· În multe alte state, inclusiv România, este 14 ani sau mai mult.

Această diversitate reflectă culturi juridice diferite privind copiii și infracțiunile – în unele țări accentul este pus pe reintegrare și sprijin social, în altele pe responsabilizare penală timpurie.

Mai multe state europene discută, de asemenea, politici legate de protecția și controlul minorilor în mediul digital, inclusiv restricții privind accesul la rețele sociale pentru tineri, ca răspuns la fenomenul recrutării online în activități periculoase.

În România, Ministerul Justiției a constituit un grup de lucru pentru analizarea oportunității modificării legislației privind răspunderea penală a minorilor, având în vedere cazul din Timiș și discuțiile publice intense. Măsurile analizate includ scăderea pragului sub cel actual de 14 ani sau folosirea criteriului de discernământ pe baze științifice