Când tinerii pleacă de acasă, părinții își pierd rostul. Cum se transformă relația dintre părinte și tânărul adult

Plecarea tinerilor adulți de acasă, în jurul vârstei de 25 de ani, nu reprezintă doar un pas spre independență, ci declanșează un proces emoțional complex pentru întreaga familie, avertizează psihologul Radu Leca. Potrivit acestuia, despărțirea fizică poate genera tristețe, pierderea sensului, conflicte de rol, reconfigurarea cuplului parental și chiar depresie, dacă nu este gestionată corect.

Artificiile, interzise în Capitală. Proiect în dezbatere publică

Primăria Municipiului București a anunțat, joi, deschiderea procedurii de transparență decizională pentru elaborarea unui nou proiect de hotărâre privind reglementarea utilizării materialelor pirotehnice pe raza Capitalei.
Antreprenoriat. Afaceri. Oameni de afaceri. Sursa foto: Profimedia Images

Antreprenoriatul în România, o cursă cu obstacole. Statul, perceput ca adversar

În România anului 2025, antreprenoriatul nu este văzut ca o aventură liberă, ci ca o cursă contra cronometru. Sondajul „România de zi cu zi și spiritul antreprenorial”, analizat de Economedia.ro, arată limpede: majoritatea românilor percep mediul privat nu ca pe un spațiu de creștere, ci ca pe o luptă continuă cu sistemul, în care statul apare mai degrabă ca adversar decât ca partener. Imaginea dominantă este una vizuală și foarte puternică: pentru 37% dintre respondenți antreprenoriatul seamănă cu un „meci de box”, iar pentru o treime cu un traseu cu obstacole în care birocrația dictează ritmul. Doar sub 1% cred că statul și mediul privat formează o echipă. Concluzia? În mentalul public, drumul antreprenorial este plin de piedici. Când românii sunt întrebați ce blochează cel mai mult afacerile, răspunsurile sunt clare: birocrația este identificată drept obstacolul numărul unu, urmată de nivelul taxelor. Inițiatorul studiului subliniază un aspect important: „Birocrația este cea mai mare taxă pe inovație”. Interesant este felul în care publicul își imaginează „redesenarea României” ca organizație. Dacă țara ar fi o companie, respondenții ar schimba în primul rând sistemul de taxe – aproximativ o treime dintre ei –, apoi modul în care statul se raportează la antreprenori. În acest climat impredictibil, dorințele se împart: 26% vor un business de familie aici, dar aproape același procent – 23,5% – își doresc doar să câștige suficient de bine încât să poată pleca ulterior din România. În privința modelelor ideale, românii se uită spre Nord: peste 40% consideră că țările nordice sunt un reper, iar o treime preferă modelul german. Doar câteva procente cred că România funcționează astăzi ca un model viabil. Tocmai de aceea, concluzia autorului studiului merge în aceeași direcție: progresul real începe abia atunci când statul renunță la „frâna de mână” pusă inițiativei private.

Ultima Oră

Cele mai citite