Tot mai mulți antreprenori au început să renunțe la afaceri. Numărul firmelor radiate de la Registrul Comerțului a crescut cu peste 25%, numai în primele zece luni ale anului, în comparație cu perioada similară din 2023.

România se situează pe locul 15 într-un clasament european al creșterii economice pentru 2024, conform datelor publicate World Economic Outlook aL FMI. Cu o rată de creștere economică de 1,9%, România depășește media europeană de 1,7%, dar rămâne mult în urma liderilor din clasament, precum Malta, Serbia sau economiile de război din Rusia și Ucraina. În 2024, economiile europene s-au confruntat cu provocări semnificative, precum efectele războiului din Ucraina, sancțiunile impuse Rusiei și volatilitatea monedei euro. În ciuda acestor dificultăți, unele țări au demonstrat o creștere solidă, arata jurnaliștii de la profit.ro Malta conduce topul, cu o creștere economică de 5%, grație unei economii robuste axate pe servicii financiare și turism. Șerbia ocupă locul al doilea, cu o creștere de 3,9%, datorită investițiilor în infrastructură și dezvoltării serviciilor publice. Pe de altă parte, economiile de război din Rusia și Ucraina se află în continuare în expansiune. Rusia a beneficiat de noi piețe în Asia, iar Ucraina, de sprijin internațional masiv și deschiderea unor coridoare comerciale vitale. Deși poziționată peste media europeană, România înregistrează o performanță mai modestă decât în anii anteriori. Printre factorii care au influențat această creștere moderată se numără: • Scăderea investițiilor publice din cauza instabilității politice. • Inflația ridicată, care a redus puterea de cumpărare și a descurajat consumul. • Probleme pe piața forței de muncă, marcate de migrarea forței de muncă calificate către alte state europene. Raportul FMI subliniază că, deși creșterea economică a României este în scădere față de anii precedenți, există oportunități pentru redresare. Investițiile în digitalizare, tranziția energetică și atragerea de fonduri europene ar putea stimula economia pe termen mediu și lung. Pe termen scurt, însă, România trebuie să abordeze provocările structurale, inclusiv optimizarea cheltuielilor publice și sprijinirea sectorului privat.

Tot mai mulți investitori din Regat vin în țara noastră, iar militarii britanici vor putea face de anul viitor exerciții comune cu militarii români.

Declinul ocupării forței de muncă în România în al treilea trimestru al anului 2024 ridică semne de întrebare serioase privind evoluția economiei naționale.

Incertitudinea de pe scena politică afectează mediul de afaceri. Investitorii nu știu ce taxe vor plăti anul viitor și așteaptă să vadă cum va arăta bugetul pregătit de noul Guvern. Viitorul executiv trebuie să asigure banii necesari în primul rând pentru salarii și pensii, dar și pentru celealte cheltuieli ale statului. Și deopotrivă, pentru investii. Pentru moment, împrumuturile sunt tot mai scumpe, iar analiștii se așteaptă ca economia să scadă în 2025.

Situaţia de pe scena politică începe să dezechilibreze serios economia. Încrederea investitorilor a scăzut la niveluri comparabile cu cele din pandemie. În aceste condiţii, unii dintre ei vând titlurile de stat chiar şi în pierdere, doar să aibă bani lichizi. Concomitent şi banii din conturile de pensii private au început să scadă. În tot acest tablou previziunile analiştilor sunt sumbre.

Economia României trece printr-o perioadă de încetinire, iar estimările pentru acest an indică o creștere modestă, semnificativ mai mică decât în anii anteriori. Pe lângă provocările economice interne și internaționale, cercetătorii atrag atenția asupra impactului negativ pe care ascensiunea extremismului politic îl poate avea asupra stabilității și dezvoltării economice a țării.

Statul apelează la banii din trezorerie pentru a putea plăti o parte din cheltuieli. Ministrul Finanțelor spune că deja a scos o treime din fondul de rezervă al Trezoreriei. Este o consecință a faptului că tot mai puține bănci sunt dispuse să împrumute România, în contextul incertitudinii de pe scena politică.