Când normele sociale dispar, tinerii își desenează singuri limitele. De ce sunt atrași tinerii de senzații tari, consum excesiv de alcool sau glume periculoase

Psihologul Radu Leca a vorbit pentru TVR Info despre tinerii adulți de astăzi, care traversează o hartă culturală complet diferită de cea a generațiilor anterioare. Potrivit specialistului, instituțiile tradiționale precum școala, biserica, comunitatea locală și familiile extinse „nu mai oferă, în interpretarea lor, repere ferme”.

Leca subliniază că „evenimentul continuu se întâmplă datorită faptului că tinerii adulți au prea multe lucruri dintre care să aleagă”.

Într-un context social marcat de mobilitate, joburi volatile și relații construite online, regulile nescrise despre politețe și bun-simț devin fluide. Lipsa unor ritualuri colective care să marcheze trecerea la maturitate îi determină pe mulți tineri să își testeze identitatea explorând limitele.

„Când markerii unei societăți dispar, tinerii încearcă să deseneze contururile proprii ale personalității ținând cont de ceea ce spun ceilalți”, explică psihologul.

Psihologic, adolescența și tinerețea sunt perioade de căutare a apartenenței. Creierul tânăr este mult mai sensibil la recompense sociale, iar validarea vine adesea din reacția grupului. Când normele comunității se slăbesc, acest mecanism caută noi surse de confirmare: like-uri, comentarii sau întâmplări demne de povestit.

„Este mai ușor să strigi într-o mulțime decât să asculți în liniște”, spune Leca, avertizând că limitele etice pot fi testate public, trecerea de la glumă la umilire făcându-se rapid.

Rețelele sociale creează un cadru care favorizează extremul, deoarece conținutul polarizant atrage atenția. Iar atenția devine moneda principală. Pentru mulți tineri, distracția „contează când este vizibilă”, iar vizibilitatea crește dacă limitele sunt depășite.

„Când audiența aplaudă, granițele devin opționale”, afirmă psihologul.

O altă componentă importantă este cea economică și socială. Insecuritatea materială și lipsa perspectivelor pe termen lung favorizează căutarea plăcerii imediate. Când viitorul pare incert, planificarea devine un lux, iar experiențele rapide capătă prioritate.

„Când mâine e nesigur, astăzi trebuie să fie memorabil”, spune Leca, explicând astfel orientarea spre senzații tari, consum excesiv de alcool sau glume periculoase.

Un alt factor este absența modelului. Mulți părinți și mentori sunt copleșiți de propriile presiuni, astfel că tinerii nu au observat cum se trasează în mod sănătos granița dintre amuzament și cruzime. În lipsa unei referințe, apar norme alternative, uneori toxice, dar eficiente pentru grup.

„Când nu vezi cum se face bine, înveți să recreezi ce vezi undeva la margine”, avertizează psihologul.

La toate acestea se adaugă narative culturale care glorifică autenticitatea „fără filtre”. A fi „real” devine uneori justificare pentru a spune lucruri rănitoare, iar libertatea de expresie este confundată cu lipsa de empatie.

„A fi sincer nu înseamnă întotdeauna a fi blând”, subliniază Leca.

În opinia psihologului, soluțiile există și sunt accesibile: întărirea comunităților reale, cultivarea responsabilității personale și restabilirea ritualurilor care marchează tranzițiile.

Spații precum echipele sportive, voluntariatul sau programele de mentorat pot oferi contexte unde respectul se învață prin practică.

„Regula nu e de fier; e de antrenament”, spune specialistul.

Paradoxal, perioada în care tinerii confundă distracția cu depășirea bunului simț poate fi și una a schimbării reale. Ei au capacitatea de a reconfigura normele și de a cere mai multă sinceritate și mai puțin cinism.

Totuși, critica trebuie însoțită de construcție. Fără structuri care să canalizeze energia spre incluziune și empatie, testarea limitelor va continua.

„Schimbarea începe când cineva arată cum să fii liber fără să-i calci pe alții”, încheie Radu Leca.