Când „mitul” bate decizia judecătorească. Arizona, unul dintre statele vitale pentru Trump

Comitatul Maricopa din „swing state”-ul Arizona a devenit una dintre zonele seismice electoral în cursa pentru Casa Albă. Locul este populat masiv de votanți ai candidatului republican Donald Trump. Însă, detaliu esențial, unii dintre ei s-au „convertit” politic de curând.

Un factor important în balanța politică a acestui stat este comunitatea latino-americană. În Arizona, stat în care aproximativ unul din patru alegători este latino-american, alegerile din acest an dezbină comunitatea latino-americană mai mult ca niciodată, relatează The New York Times. Multe familii și și mulți prieteni care au fost cândva democrați convinși spun că se află acum în tabere opuse.

În urmă cu 20 de ani, jumătate dintre adulții latino-americani care locuiau în Arizona erau născuți în străinătate, iar majoritatea nu erau cetățeni și, prin urmare, nu aveau drept de vot. Astăzi, două treimi sunt născuți în SUA și mai mult de 40 % dintre imigranții latino-americani din stat sunt cetățeni naturalizați.

Latino-americanii înregistrează cea mai rapidă creștere în rândul populațiilor imigrante din Arizona. Acest lucru reflectă o tendință națională. Copiii imigranților latino-americani prind deja rădăcini în electorat, iar sentimentele lor politice sunt mai puțin previzibile decât ale părinților.

În 2020, la nivel național, alegătorii latino-americani l-au susținut pe Joe Biden cu o marjă uriașă, dar în aceste alegeri, sufocate de teamă și de furie, mulți dintre acești alegători constată că legăturile de familie și vechile loialități politice au ajuns în plan secund. Din ce în ce mai mult, ei se regăsesc pe aceleași falii care divizează restul electoratului – bărbați versus femei, cei cu studii superioare versus cei fără studii superioare, rural versus urban.

Chiar și problema imigrației este tranșată puțin diferit în această bătălie politică. În sensul că, potrivit NY Times, unii dintre alegătorii latino-americani din Phoenix, bunăoară, sprijină planurile lui Donald Trump de deportare a migranților nou sosiți.

Latino-americanii l-au susținut pe Biden cu o marjă de aproximativ 30 de puncte acum patru ani, ajutându-l să obțină o victorie de 10.500 de voturi în acest stat. Dar sondajele recente arată că Kamala Harris întâmpină dificultăți în a egala acel nivel de sprijin. Un sondaj realizat luna trecută de The New York Times și Siena College a arătat că avantajul ei în rândul alegătorilor hispanici din Arizona era de doar 11 puncte. Alegătorii latino-americani mai tineri spun în sondaje că politicile lui Trump i-au ajutat, în timp ce politicile lui Biden nu.

De asemenea, ponderea democraților înregistrați în Arizona a scăzut de la 32% la 29% în ultimii patru ani, deoarece tot mai mulți alegători s-au înregistrat ca independenți. Ponderea republicanilor a rămas stabilă la aproximativ 35 %, iar sondajele recente arată că republicanii fac progrese în rândul bărbaților latino-americani.

Un episod din 2020

Maricopa County Tabulation and Election Center (MCTEC), unde buletinele de vot vor fi depuse și numărate începând cu ziua alegerilor, a fost în 2020 scena unei revolte a susținătorilor lui Trump. Motivul? Acuzațiile de fraudare a votului. După anunțul înfrângerii lui Trump, sute de persoane au încercat să ia cu asalt clădirea.

Însă nu doar votanți republicani se aflau în acea mulțime, ci și localnici care se identificau drept apolitici. Ei bine, mulți dintre aceștia s-au transformat acum în votanți pro-Trump. Mai exact, convingerea că voturile din 2020 ale candidatului republican au fost furate i-a determinat să-și asume această orientare politică, aflăm din podcast-ul The Daily al NY Times. Teoria alegerilor furate, care a căpătat în ultimii ani intensitatea unui „mit”, s-a dovedit mai puternică mental decât dovezile autorităților și deciziile instanțelor de judecată, care au demonstrat că procesul electoral a fost unul cinstit.

Mulți oameni sunt atât de convinși de scenariul fraudei, încât s-au înrolat ca voluntari în biroul de campanie al lui Trump din comitatul Maricopa.

„Am dedicat aproximativ 35 de ore pe săptămână voluntariatului” pentru republicani, spune o susținătoare a lui Trump în podcast. „Îmi petrec între 4 și 6 ore zilnic”, spune un alt susținător.

Cei mai mulți dintre aceștia se ocupă cu muncile tradiționale ale campaniei (telefoane, mersul din ușă în ușă etc.), dar există și o altă categorie de voluntari. The Daily subliniază că, într-o sală de conferințe a biroului de campanie din Maricopa, un detaliu atipic sare în ochi: planșele de război, hărți desfășurate ca în încăperile de la Pentagon.

„Cei din sala respectivă se concentrează asupra «integrității alegerilor». Iar asta include antrenarea unui număr uriaș de alegători în monitorizarea secțiilor de votare. Repulicanii spun că au un număr record de observatori electorali la aceste alegeri”, se menționează în podcast.

Totuși, de ce sacrifică echipa lui Trump strategia tradițională, forjată în decenii de practică, pentru această tactică a „integrității alegerilor”, care pare a friza paranoia? – se întreabă The Daily.

Jonathan Swan, reporter al NY Times specializat în politică, explică în podcast: „Asta vine de la vârf. Este în spiritul lui Donald Trump. Când vezi așa ceva în comitatul Maricopa, nu este ceva accidental, ci poartă amprenta lui Donald Trump, și nu doar în ultimele luni, ci de trei ani încoace. Când Trump vorbește în privat despre alegeri, ceea ce le spune adesea consilierilor săi este: «Nu vă faceți griji în privința mobilizării oamenilor ca să iasă la vot, voi avea eu grijă de asta. Ceea ce trebuie voi să faceți este să-i opriți pe democrați să fure alegerile, să nu-i lăsați să trișeze.» Pe Trump nu-l interesează altceva. Și chiar dacă staff-ul său de campanie face multe lucruri tradiționale, ceea ce îl însuflețește pe Trump este această idee fixă – și fără dovezi, nu există dovezi că democrații au furat ultimele alegeri, iar echipa lui Trump a fost învinsă în tribunal de nenumărate ori pe această speță.”

Potrivit jurnalistului, în Arizona există o anumită categorie (5%) de votanți indeciși pe care Trump încearcă din răsputeri să o seducă. Aceștia sunt descriși ca alegători măcinați de pesimism economic și atrași de sport. De aceea Trump a apărut în ultima vreme la evenimente sportive. Și chiar dacă datele sociologice colectate de staff-ul său indică o profundă anxietate economică în rândul acestor votanți, atrage atenția Jonathan Swan, instinctul lui Trump îi sugerează că granițele și imigrația sunt subiectele cu adevărat sensibile pentru acești alegători, practic o „reîncălzire” a unor mesaje din 2016 în privința cărora Donald Trump este ferm convins că i-au pavat drumul spre victorie.