Burduja: ‘Coridorul Verde’ reprezintă un răspuns îndrăzneţ la nevoia de diversificare a resurselor de energie în regiune
Acord istoric semnat astăzi la București. România, Ungaria, Azerbaidjan și Georgia au parafat construirea unui cablu energetic submarin în Marea Neagră. Acesta va interconecta rețelele naționale de energie și va aduce în UE, dar și în Balcani și Republica Moldova, energie regenerabilă produsă de azeri și georgieni.
Proiectul prevede construirea în Marea Neagră a unui cablu submarin în lungime de aproape 1.200 de kilometri și cu capacitate de transfer de 1.000 MW, menit să interconecteze rețelele naționale de energie din Caucazul de Sud cu cea a Europei continentale și să aducă în UE, dar și în Balcani și Republica Moldova, energie regenerabilă produsă de azeri și georgieni
Proiectul „Coridorul Verde” reprezintă o chestiune de securitate naţională şi un răspuns îndrăzneţ la trilema energetică, la nevoia de diversificare a resurselor de energie în regiunea flancului estic, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, ministrul Energiei, Sebastian Burduja.
„Aproape acum doi ani, proiectul „Coridorul Verde” a fost lansat în Bucureşti. E un proiect strategic pentru întreaga Uniune Europeană, pentru întreaga noastră societate. Prin acest proiect, astăzi putem să lansăm compania de joint venture care ne va ajuta să facem Studiul de Fezabilitate pentru implementarea proiectului. Într-adevăr, pentru noi acest proiect reprezintă o chestiune de securitate naţională. Discutăm foarte mult despre nevoia de diversificare. Dacă vă uitaţi la harta energiei în Europa, în ultimele luni şi în ultimele zile, veţi vedea că pe flancul estic plătim un preţ foarte ridicat şi asta e din cauză că nu avem suficientă diversificare. Piaţa europeană nu funcţionează suficient de bine. Sursele mai ieftine de energie nu ajung întotdeauna la Est şi de aceea avem nevoie de rute suplimentare pentru securitate, pentru competitivitate. Desigur, discutăm despre un „Coridor Verde”, deci discutăm despre energie verde”, a spus Burduja.
Potrivit ministrului de resort, „Coridorul Verde” reprezintă un „răspuns îndrăzneţ la trilema energetică”.
„În proiectul „Coridorul Verde” este, de fapt, vorba despre un răspuns îndrăzneţ la trilema energetică şi mă bucur că, cu ajutorul prietenilor mei miniştri, Bucureştiul a fost ales să găzduiască această companie joint venture, fiind un avantaj pentru a accesa fonduri europene şi pentru a atrage investitori. Este un efort de echipă şi, aşa cum am spus, Bucureştiul este căminul nostru, dar şi căminul dumneavoastră de acum înainte. Aşteptăm reuniunea numărul nouă a acestei familii, care va avea loc în Baku, şi unde vom vedea, desigur, primele rezultate cu privire la Studiul de Fezabilitate”, a menţionat oficialul.
Ministrul Energiei din Azerbaidjan, dl.Parviz Shahbazov: Acest proiect era considerat la început ca un proiect care să pună la dispoziție energie suplmentară din zona caspică către Uniunea Europeană, dar în paralel avem un alt proiect din țările central asiatice. Pe viitor ar trebui să ne gândim și la intercorectarea acestor coridoare, care vor fi probabil parte dintr-un singur coridor care leagă Asia cu Europa.
Levan Davitashvili, ministrul Economiei din Georgia: Am decis ca acest ”joint venture” își va avea sediul aici în București. România joacă un rol esențial în implementarea și dezvoltarea acestui proiect. Securitatea energetică este foarte importantă și acest proiect poate contribui la securitatea energetică a Uniunii Europene. Aceasta infrastructură este cheie pentru a avea piețe deschise și pentru a avea o piață energetică competitivă.
Ministerul Energiei a organizat, marţi, la Palatul Victoria, o reuniune la nivelul miniştrilor Energiei din statele implicate în realizarea proiectului „Coridorul Verde”, ediţia a VIII-a, cu participarea Comisiei Europene (CE).
Ţările participante la acest proiect sunt: Azerbaidjan, Georgia, România, Ungaria şi Bulgaria. În cadrul proiectului „Coridorul Verde” este prevăzută construirea unui cablu de curent continuu care va conecta primele patru state. Bulgaria a avut statut de invitat la reuniunea ministerială de la Bucureşti.