”Buclă fatală” între deficitul bugetar și ascensiunea populismului. Cum distrug populiștii finanțele Europei
O analiză profundă publicată recent de The Economist ne atrage atenția asupra unei dileme periculoase care afectează guvernele din țările bogate. Este vorba despre o „buclă fatală” care leagă deficitul bugetar de ascensiunea populismului, un fenomen care ar putea avea consecințe majore pentru stabilitatea economică și politică a Europei și nu numai.
De exemplu, sunteți ministru de Finanțe, cu o datorie publică masivă și rate ale dobânzilor la un nivel record. Inflația este încăpățânată, iar rambursarea datoriilor consumă o parte tot mai mare din buget. Pe de altă parte, politicienii se tem de partidele populiste care câștigă teren, iar contextul electoral le cere să evite austeritatea. Dilema este clară: cum poți satisface și piețele financiare, și alegătorii? The Economist numește această problemă “bucla fatală deficit-populism”.
Studiile arată că există o legătură directă între reducerile de cheltuieli și succesul partidelor populiste. O analiză realizată de Evelyne Hübscher de la Universitatea Central Europeană și Thomas Sattler de la Universitatea din Geneva arată că răspândirea populismului în Europa de Vest a avut loc în valuri care au coincis cu episoade de austeritate. Acest lucru se întâmplă pentru că oamenii percep reducerile de cheltuieli ca pe o amenințare la adresa bunăstării lor.
Cercetări la scară mai mică, precum cele realizate la Universitatea Bocconi, arată că în zonele unde reducerile de servicii publice au fost mai profunde, partidele de extremă dreapta au câștigat mai multe voturi. Același lucru s-a observat și în Marea Britanie, unde partidul Reform UK a prosperat în zonele în care au fost închise cabinete ale Serviciului Național de Sănătate.
Creșterile de taxe ar fi o alternativă la reducerile de cheltuieli. Studiile arată că acestea sunt mai puțin susceptibile să stârnească revolte sociale. Totuși, au un alt dezavantaj: afectează negativ creșterea economică pe termen lung. O altă soluție ar fi “represiunea financiară”, o politică ce menține ratele dobânzilor sub nivelul inflației. Aceasta, însă, ar acționa ca o “taxă asupra economisitorilor” și ar putea genera o reacție adversă din partea milioanelor de alegători care dețin active și pensii private.
Miniștrii de Finanțe se află într-o situație fără ieșire. Orice decizie pe care o vor lua, fie că e vorba de austeritate, creșteri de taxe sau represiune financiară, vine cu costuri politice și economice majore. The Economist concluzionează că, oricât ar încerca, ministrul de Finanțe va fi mereu prins în această buclă fatală, iar succesorul său populist se va confrunta cu exact aceleași probleme.
Diaspora, cel mai mare investitor în economia României. Banii trimiși în țară sunt din ce în ce mai mulți
Urmărește-ne pe Google News
