„Avem o problemă”. Pasagerii violenți, o amenințare și o temere reală pentru companiile aeriene. O imagine asupra societății

S-a împlinit o săptămână de când un pasager de pe o cursă TAROM care venea de la Bruxelles la Bucureşti s-a automutilat, după ce echipajul companiei a solicitat intervenţia poliţiei, întrucât individul a manifestat pe toată durata zborului un comportament recalcitrant. La bordul aeronavei se aflau adjunctul secretarului general al NATO, Mircea Geoană, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, Raed Arafat, și Rovana Plumb, fost ministru al Fondurilor Europene. Incidentele de acest gen sunt tot mai dese în întreaga lume și ridică o problemă reală privind siguranța aviatică. Un expert american în domeniu a fost el însuși martor al unei scene similare. Și-a petrecut 4 ore încercând să calmeze un pasager care s-a automutilat. “Avem o problemă”, spune Philip Baum, care se teme că, nesancționate, astfel de incidente vor duce la adevărate dezastre.

Compania TAROM a anunțat că apelează la Codul Aerian al României care încadrează ca faptă penală incidentul provocat de pasagerul îmbarcat pe cursa TAROM RO 374 Bruxelles – Otopeni şi că evaluează iniţierea unei acţiuni în instanţă împotriva acestuia, pentru descurajarea unor astfel de manifestări, dar şi pentru recuperarea pagubelor produse.

Este, de altfel, și recomandarea experților. Dar nu toate țările și nu toate companiile aeriene au reguli sau au aderat la acorduri internaționale în acest sens.

Un eveniment similar a trăit și Philip Baum, expert în securitatea aviației, fost redactor-șef al revistei Transport Security International și fondatorul DISPAX World – conferința internațională despre managementul situațiilor de risc generate de pasageri cu comportament neadecvat. El a observat în timpul unui zbor că un pasager era beat și începuse să facă scandal. După ce echipajul a refuzat să îi ofere băuturi alcoolice, individul a scos alcool din propriul bagaj. La un moment dat, a început să se automutileze, smulgându-și unghiile. Își pieruse controlul. În plus, începuse să sângereze de la rănile pe care și le făcuse singur. „În cele din urmă, am petrecut 4 ore vorbindu-i și calmându-l”, își amintește Baum, care a povestit totul pentru CNN Travel.

Înainte de pandemie, statisticile înregistrate de Asociația Internațională a Transporturilor Aeriene (IATA) arătau că numărul pasagerilor indisciplinați era în creștere. Discuțiile despre această problemă se intensificau. Agenția pentru Siguranța Aviației a Uniunii Europene (EASA) a lansat în 2019 inițiativa #notonmyflight (nu pe parcursul zborului meu n.r.), cu scopul de a crește gradul de conștientizare în privința acestei probleme în rândul pasagerilor.

În anii de vârf ai pandemiei COVID, mai puține zboruri nu au însemnat mai puține probleme. Cel puțin nu în SUA, de exemplu, unde numărul incidentelor raportate a crescut. La începutul anului 2021, datele Autorității Federale de Aviație au atins ceea ce un purtător de cuvânt a caracterizat drept „niveluri record”, cu multe altercații declanșate de regula purtării măștilor sanitare. O însoțitoare de zbor declara atunci că se aștepta să aibă un pasager care ar putea deveni violent.

IATA clasifică incidentele de comportament pe 4 niveluri.

Nivelul 1 este „minor” – comportament argumentativ sau nerespectarea reglementărilor de siguranță. Nivelul 2 este „moderat” și caracterizează un comportament agresiv din punct de vedere fizic, de exemplu. Nivelul 3 este „grav” – un comportament periculos, o „intenție sau amenințare de a răni”. Nivelul 4 este „breșa în cabina de zbor”, pe care IATA o consideră drept „amenințare credibilă de moarte”.

Comportamentul violent al pasagerilor, o imagine asupra societății

Responsabilul de promovarea siguranței din cadrul Agenției de securitate aviatică a Uniunii Europene, John Franklin, este de părere că creșterea numărului de incidente legate de comportamentul pasagerilor vine dintr-o schimbare mai largă din societate, care a avut loc în ultimii 2 ani.

„Este clar că creșterea incidentelor comportamentale ale pasagerilor se potrivește cu ceea ce poliția vede în general în societate, de la pandemia de COVID încoace”, a declarat Franklin, care a confirmat că agenția sa are discuții cu forțele de ordine europene pe această temă.

Comportamentul necivilizat în spațiile publice este o dezbatere care are loc dincolo de industria de aviație. În Marea Britanie, de exemplu, o organizație sindicală a pentru artele spectacolului, Bectu (Broadcasting, Entertainment, Communications and Theatre Union), atrage atenția asupra „comportamentului anti-social extrem” în rândul spectatorilor de teatru.

În 2023, mai multe rapoarte au consemnat comportamentul distructiv al turiștilor asupra siturilor istorice, furturile și chiar consumul de animale pe cale de dispariție.

În plus, psihologul în domeniul aviației Aleksandra Kapela este de părere că „munca online prelungită și interacțiunile sociale limitate” ar avea un impact asupra „nivelurilor noastre de confort în spații apropiate, cum ar fi avioanele”. Kapela atribuie, de asemenea, creșterea comportamentului indisciplinat pasagerilor care „văd acum călătoriile ca un drept și un privilegiu, după ce au îndurat incertitudinea și restricțiile”.

Această perspectivă aduce „așteptări sporite” în ceea ce privește călătoria cu avionul, spune Kapela.

Comportamentul antisocial are un impact negativ în orice cadru, dar, după cum notează IATA, „comportamentele pe care unii oameni le pot considera acceptabile la sol capătă un aspect complet diferit în limitele spațiului unei aeronave.”

Pe de altă parte, în ultimii ani, companiile aeriene și aeroporturile s-au bazat tot mai mult pe procese automatizate – procedura de check-in, porțile automate. Expertul Philip Baum este de părere că automatizarea „dezumanizează întreaga experiență” de zbor. Pasagerii nu pot interacționa față în față cu o altă persoană până când nu sunt la poartă sau nu se îmbarcă în avion. Când în sfârșit o fac, furia aerului lovește.

„Pasagerul ar putea avea toate tipurile de nemulțumiri cu privire la procesul de rezervare, la controlul de securitate – s-ar putea să se fi întâmplat ceva în viața lor – și este doar o acumulare de anxietate și de furie care se adaugă altor probleme”, a explicat și fosta însoțitoare de zbor Liz Simmons, cu o experiență de zbor de 17 ani.

Sancționarea comportamentului violent

Companiile aeriene pot alege să plaseze pasagerii cu comportament violent pe listele interne de interdicție a zborurilor. Acestea pot fi partajate cu companiile aeriene partenere.

De exemplu, compania aeriană olandeză KLM împărtășește aceste date cu compania aeriană soră low cost Transavia, iar pasagerilor li se interzice să zboare cu oricare dintre companiile aeriene pentru cel puțin 5 ani dacă se comportă greșit pe un zbor Transavia sau KLM.

Cu toate acestea, penalizarea pasagerilor recalcitranți – în special pe zborurile internaționale – poate fi complicată. Conform dreptului internațional (Convenția de la Tokyo 1963), infracțiunile comise la bordul unei aeronave sunt de competența autorităților din statul în care aeronava este înmatriculată.

În esență, este „un câmp minat destul de legal”, după cum s-a exprimat un însoțitor de zbor. Protocolul de la Montreal din 2014 încearcă să rezolve această problemă, permițând urmărirea penală în statul în care aterizează avionul, dar nu toate națiunile au ratificat acest protocol.