Au mai rămas trei ani pentru a limita încălzirea globală la 1,5°C, avertizează oamenii de știință de top

Pământul ar putea depăși limita simbolică de încălzire de 1,5°C în doar trei ani, dacă nivelurile actuale de emisii de dioxid de carbon continuă, conform BBC.

Aceasta este avertizarea dură venită din partea a peste 60 dintre cei mai importanți oameni de știință în domeniul climei, în cea mai recentă evaluare a stării încălzirii globale.

Aproape 200 de țări au fost de acord, într-un acord istoric în 2015, să încerce limitarea creșterii temperaturii globale la 1,5°C peste nivelurile din anii 1800, cu scopul de a evita unele dintre cele mai grave efecte ale schimbărilor climatice.

Însă țările continuă să ardă cantități record de cărbune, petrol și gaz și să defrișeze păduri bogate în carbon – ceea ce pune în pericol acest obiectiv internațional.

„Totul merge într-o direcție greșită”, a declarat autorul principal, prof. Piers Forster, director al Centrului Priestley pentru Viitorul Climei de la Universitatea din Leeds.

„Vedem schimbări fără precedent și, de asemenea, observăm accelerarea încălzirii Pământului și a creșterii nivelului mării”.

Aceste schimbări „au fost prezise de ceva timp și pot fi direct atribuite nivelului extrem de ridicat al emisiilor”, a adăugat el.

La începutul anului 2020, oamenii de știință estimau că omenirea mai poate emite doar 500 de miliarde de tone de dioxid de carbon (CO₂) – principalul gaz cu efect de seră – pentru a avea o șansă de 50% de a menține încălzirea la 1,5°C.

Dar până la începutul lui 2025, acest așa-numit „buget de carbon” s-a redus la 130 de miliarde de tone, potrivit noului studiu.

Această reducere se datorează în mare parte emisiilor record continue de CO₂ și a altor gaze cu efect de seră, precum metanul, dar și îmbunătățirilor în estimările științifice.

Dacă emisiile globale de CO₂ rămân la nivelurile actuale, de aproximativ 40 de miliarde de tone pe an, cele 130 de miliarde de tone înseamnă că bugetul de carbon va fi epuizat în aproximativ trei ani.

Aceasta ar putea duce la depășirea obiectivului stabilit prin Acordul de la Paris, avertizează cercetătorii, deși planeta probabil nu va depăși pragul de 1,5°C de încălzire cauzată de om decât câțiva ani mai târziu.

Anul trecut a fost primul în care temperaturile medii globale ale aerului au fost mai mari cu peste 1,5°C decât cele din anii 1800.

Totuși, o singură perioadă de 12 luni nu este considerată o încălcare a Acordului de la Paris, iar căldura record din 2024 a fost amplificată de modele meteorologice naturale.

Însă încălzirea cauzată de om a fost de departe principalul motiv pentru temperaturile ridicate de anul trecut, ajungând la 1,36°C peste nivelurile preindustriale, estimează cercetătorii.

Rata actuală de încălzire este de aproximativ 0,27°C pe deceniu – mult mai rapidă decât orice altceva cunoscut în înregistrările geologice.

Și dacă emisiile rămân ridicate, planeta este pe cale să atingă 1,5°C de încălzire în jurul anului 2030.

După acest moment, încălzirea pe termen lung ar putea, teoretic, să fie redusă prin extragerea unor cantități mari de CO₂ din atmosferă.

Însă autorii avertizează că nu ar trebui să ne bazăm pe aceste tehnologii ambițioase ca pe o „ieșire de urgență”.

„Pentru depășiri mai mari [ale pragului de 1,5°C], devine din ce în ce mai puțin probabil ca eliminările [de CO₂] să poată inversa perfect încălzirea cauzată de emisiile de azi”, a avertizat Joeri Rogelj, profesor de știința climei și politici climatice la Imperial College London.

„Fiecare fracțiune de grad contează”

Studiul este plin de statistici tulburătoare care subliniază amploarea schimbărilor climatice deja produse.

Poate cea mai remarcabilă este rata cu care căldura suplimentară se acumulează în sistemul climatic al Pământului, cunoscută în termeni științifici ca „dezechilibrul energetic al Pământului”.

În ultimul deceniu, această rată de încălzire a fost de peste două ori mai mare decât în anii 1970 și 1980 și cu aproximativ 25% mai mare decât în anii 2000 și 2010.

„Este o cifră cu adevărat mare, o cifră foarte îngrijorătoare pentru o perioadă atât de scurtă”, a declarat dr. Matthew Palmer de la Met Office din Marea Britanie și profesor asociat la Universitatea din Bristol.

Creșterea recentă se datorează fundamental emisiilor de gaze cu efect de seră, dar și unei reduceri a efectului de răcire generat de particule mici numite aerosoli.

Această energie suplimentară trebuie să ajungă undeva. O parte încălzește solul, ridică temperaturile aerului și topește ghețarii.

Dar aproximativ 90% din această căldură este absorbită de oceane.

Aceasta nu înseamnă doar perturbarea vieții marine, ci și creșteri ale nivelului mării: apele oceanelor mai calde ocupă mai mult spațiu, pe lângă apa suplimentară provenită din topirea ghețarilor.

Rata de creștere a nivelului mării la nivel global s-a dublat din anii 1990, crescând riscul de inundații pentru milioane de oameni care trăiesc în zonele de coastă din întreaga lume.

Deși imaginea de ansamblu pare sumbră, autorii notează că ritmul creșterii emisiilor pare să încetinească, pe măsură ce tehnologiile verzi sunt implementate.

Ei susțin că reducerile „rapide și drastice” ale emisiilor sunt mai importante ca oricând.

Ținta Acordului de la Paris se bazează pe dovezi științifice solide care arată că efectele schimbărilor climatice ar fi mult mai grave la 2°C de încălzire decât la 1,5°C.

Aceasta a fost adesea interpretată simplist, ca și cum încălzirea sub 1,5°C ar fi „sigură” și peste 1,5°C „periculoasă”.

În realitate, fiecare fracțiune de grad de încălzire suplimentară crește severitatea fenomenelor meteorologice extreme, topirea ghețarilor și creșterea nivelului mării.

„Reducerea emisiilor în următorul deceniu poate schimba radical ritmul încălzirii”, a spus prof. Rogelj.

„Fiecare fracțiune de grad pe care o putem evita va însemna mai puține daune, mai puțină suferință – în special pentru populațiile sărace și vulnerabile – și mai puține provocări pentru societățile noastre în a trăi viețile pe care ni le dorim”, a adăugat el.