EXCLUSIV Izidor, supravieţuitorul unei istorii îngropate. Cum a scăpat din iadul unui cămin-spital din perioada comunistă: I-am iertat

Izidor Ruckel, supraviețuitor în iadul unui cămin-spital din perioada comunistă, își spune lumii povestea. A făcut poliomielită, iar părinții l-au abandonat în spital. A rămas cu grave probleme de mobilitate și a crescut într-un orfelinat. Adoptat în Statele Unite, nu a putut uita ororile trăite la Sighetu Marmației. Peste 15.000 de copii cu dizabilități au murit în zecile de cămine ale groazei din România comunistă, iar specialiștii de la Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului încă se luptă să-i aducă în fața justiției pe cei vinovați. Atenție, urmează imagini şi informații care vă pot afecta emoțional!

Izidor pășește cu greutate. Duce în spate o poveste din alte timpuri. Cu greu îi poți intui suferința din copilărie. Ce a văzut și ce a simțit în infernul căminului-spital din Sighet, abandonat de familie după ce la 6 luni s-a îmbolnăvit de poliomielită.

Izidor Ruckel, supravieţuitor al căminului-spital din Sighet: Mai ușor era să dai câteodată o bătaie, o palmă pentru copii. Era mai ușor să dai medicamente pentru ei, să fie mai calmi. Dar nimeni n-a știut că medicamentele alea erau așa de rele pentru ei. Mulți s-au îmbolnăvit și câțiva au murit. (Ție ți s-a întâmplat să fii bătut?) Normal, normal. Am fost și eu bătut. Dar știi ce? Erau câteva persoane cărora le-a plăcut să bată copii. Nu toate!

În 1991, când avea 11 ani, a fost adoptat de o familie din America. Un deceniu mai târziu s-a întors acasă, să-și caute părinții naturali. I-a găsit într-un sat din Transilvania.

Ce s-a întâmplat cu mine? M-am născut așa sau ceva s-a întâmplat? Nu, te-ai născut foarte sănătos, n-ai avut nicio problemă. Te-ai infecat la spital cu poliomielită.

De curând a scris cartea autobiografică. „Abandonat pe viață”, iar acum a lansat în România documentarul „Izidor”, realizat de o casă de producție din America. E filmat între 2021 și 2024, în incinta fostului cămin-spital din Sighet. Nu a revenit acolo cu resentimente față de cei care l-au făcut să sufere.

I-am iertat pe ei. Problema era pentru stat. Pentru că nu exista școală, să înveţi cum să lucrezi cu cei cu dizabilităţi. E important să nu uităm.

Dan Gheorghe, jurnalist TVR: Ce se știe azi. Peste 15.000 de copii cu dizabilități au murit în cele 27 de cămine-spital din România comunistă. Ce nu se știe încă: numărul supraviețuitorilor din lagărele celor definiți de regimul comunist drept irecuperabili.

Daniel Şandru, preşedinte, Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului: Le promit magistraților că nu vom înceta. Vom analiza situația din toate cele 27 de cămine-spital.

Documentarul Izidor i-a impresionat până la lacrimi pe spectatori:

Am șervețelul cu mine. Am plâns. Am plâns. Aș vrea să vadă de fapt lumea ce s-a întâmplat. Din păcate, nu știm. Sau uităm. Nu se spune, nu se vede foarte mult.

Dacă nu învățăm ceva din trecut, sigur îl repetăm. Să sperăm că învățăm mai repede, decât mai târziu.

Visul lui Izidor e să se întoarcă, într-o zi, definitiv, în România. Până atunci, oriunde s-ar afla, inclusiv în țara lui de adopție, poartă în piept tricolorul românesc.