Argentina, de unde a plecat croaziera spre Antarctica, este clasificată constant de Organizația Mondială a Sănătății (OMS) drept țara cu cea mai mare incidență din America Latină a acestei boli rare, transmise de rozătoare. Anchetatorii încearcă acum să identifice sursa contaminării.
Ministerul Sănătății din Argentina a raportat marți 101 infecții cu hantavirus începând din iunie 2025, aproximativ dublu față de anul precedent.
Un tip de hantavirus întâlnit în America de Sud, numit virusul Andes, poate provoca o boală pulmonară severă și adesea fatală, cunoscută sub numele de sindrom pulmonar cu hantavirus. Potrivit Ministerului Sănătății din Argentina, boala a provocat moartea în aproape o treime dintre cazurile înregistrate anul trecut.
Autoritățile au anunțat că pasagerii aflați la bordul navei MV Hondius au fost testați pozitiv pentru virusul Andes.
Trei pasageri au murit, unul se află la terapie intensivă într-un spital din Africa de Sud, iar alți trei au fost evacuați de pe navă miercuri. Un alt bărbat, care părăsise nava mai devreme în timpul voiajului, a fost testat pozitiv în Elveția.
Argentina a anunțat miercuri că trimite material genetic al virusului Andes și echipamente de testare către Spania, Senegal, Africa de Sud, Olanda și Regatul Unit pentru a ajuta aceste state să detecteze virusul.
Oamenii se infectează de obicei cu hantavirus prin contactul cu rozătoare infectate sau cu urina, excrementele ori saliva acestora, iar transmiterea de la om la om este rară. Totuși, în focare anterioare provocate de tulpina Andes au fost observate cazuri limitate de transmitere între persoane aflate în contact apropiat.
Îngrijorări au apărut și în legătură cu 23 de pasageri care ar fi debarcat de pe MV Hondius pe insula Sfânta Elena, pe 23 aprilie, potrivit publicației spaniole El País.
„Sunt 23 de oameni care se plimbă pe acolo, iar până acum trei zile nimeni nu îi contractase”, a declarat pentru publicație, sub protecția anonimatului, un pasager într-un interviu telefonic.
Potrivit relatărilor, grupul s-a întors în țările de origine, inclusiv în Statele Unite. Pasagerii americani erau monitorizați în statele Georgia, California și Arizona, a relatat miercuri New York Times, deși niciunul nu prezenta simptome de boală.
OMS precizează că primul deces de la bordul navei, un bărbat olandez în vârstă de 70 de ani, a avut loc pe 11 aprilie. Trupul său a fost coborât de pe navă aproape două săptămâni mai târziu, în Sfânta Elena. Soția sa, în vârstă de 69 de ani, a zburat din Sfânta Elena în Africa de Sud, unde s-a prăbușit pe aeroportul din Johannesburg și a murit într-un spital pe 26 aprilie.
Al treilea pasager decedat, o femeie din Germania, a murit pe 2 mai.
Oficialii argentinieni încearcă acum să stabilească exact unde au călătorit pasagerii infectați în țară înainte de îmbarcarea pe vasul de croazieră sub pavilion olandez în Ushuaia, oraș din sudul Argentinei cunoscut drept „capătul lumii”.
Odată stabilite itinerariile, autoritățile intenționează să identifice contactele, să izoleze persoanele apropiate și să monitorizeze activ situația pentru a preveni o eventuală răspândire suplimentară.
Guvernul argentinian a precizat că, înainte de îmbarcare, cuplul olandez vizitase Ushuaia și călătorise prin Argentina, Uruguay și Chile.
Virusul poate avea o perioadă de incubație între una și opt săptămâni, ceea ce face dificilă stabilirea momentului exact al infectării: înainte de plecarea din Argentina spre Antarctica, pe 1 aprilie, în timpul unei escale pe o insulă izolată din Atlanticul de Sud sau chiar la bordul navei.
Directorul general al OMS, Tedros Ghebreyesus, a declarat anterior pe platforma X că „OMS continuă să colaboreze cu operatorii navei pentru monitorizarea atentă a stării de sănătate a pasagerilor și a echipajului, precum și cu statele implicate pentru sprijin medical și evacuare, acolo unde este necesar”.
„Monitorizarea și supravegherea pasagerilor aflați la bord, precum și a celor care au debarcat deja, au fost inițiate în colaborare cu operatorii navei și autoritățile sanitare naționale”, a adăugat acesta. „În acest moment, riscul general pentru sănătatea publică rămâne scăzut”.
Evacuarea celor trei pasageri de pe navă, care transportă aproape 150 de persoane, permite acum continuarea călătoriei de trei zile către Insulele Canare, după ce autoritățile spaniole au permis acostarea vasului.
Totuși, o dispută a izbucnit după ce președintele Insulelor Canare și-a exprimat îngrijorarea cu privire la acostarea navei în Tenerife.
Vasul fusese ancorat în largul Capului Verde în timp ce erau puse la punct detaliile evacuării membrilor echipajului, însă miercuri seara și-a reluat drumul spre Insulele Canare.
Printre cei evacuați miercuri se numără și un britanic, Martin Anstee, în vârstă de 56 de ani, ghid de expediție la bordul navei. El a fost evacuat împreună cu un coleg olandez de 41 de ani, medicul navei, și cu un pasager german în vârstă de 65 de ani, potrivit The Telegraph.
Situația de urgență sanitară de la bordul navei MV Hondius apare în contextul în care cercetătorii din domeniul sănătății publice din Argentina atrag atenția că schimbările climatice accelerează riscul răspândirii hantavirusului.
Experții afirmă că temperaturile mai ridicate extind aria de răspândire a virusului deoarece, pe măsură ce clima se încălzește și ecosistemele se modifică, rozătoarele purtătoare de hantavirus se pot adapta și prolifera în tot mai multe zone.
„Argentina a devenit mai tropicală din cauza schimbărilor climatice, iar acest lucru a adus perturbări precum dengue și febra galbenă, dar și noi plante tropicale care produc semințe ce favorizează înmulțirea șoarecilor”, a declarat Hugo Pizzi, specialist argentinian în boli infecțioase.
„Nu există nicio îndoială că, pe măsură ce timpul trece, hantavirusul se răspândește tot mai mult.”
Urmărește-ne pe Google News
