Anxietatea alimentată de știri. Psihologul Radu Leca explică cum ne protejăm sănătatea mentală

Psihologul Radu Leca explică modul în care oamenii pot face diferența între pericolul real și anxietatea alimentată de fluxul constant de știri despre războaie, crize economice sau tensiuni politice. Specialistul spune că siguranța psihologică începe cu filtrarea informațiilor și delimitarea clară între ceea ce putem controla și ceea ce ține de evoluțiile globale, care nu depind de deciziile individuale.

Cum se vede clar diferența dintre pericol real și anxietatea întreținută de fluxul de știri?

Siguranța psihologică începe cu o delimitare simplă: evenimentele mari, greu de controlat, ocupă spațiul public, iar mintea le transformă ușor în amenințări permanente. Când războiul, scumpirile și jocurile politice domină conversațiile, creierul intră într-o stare de hipervigilență, ca și cum ar trebui să reacționeze la fiecare titlu. Un punct cheie de siguranță este filtrarea intenționată a informației: surse puține, verificabile, la ore fixe, fără consum compulsiv.

Claritatea crește când există un ritual de informare scurt și un ritual de revenire în prezent, prin activități concrete și observabile. Siguranța crește când se urmăresc faptele și se reduc interpretările catastrofice, fiindcă interpretările împing corpul spre alarmă continuă.

Ce înseamnă control real într-o lume imprevizibilă și cum se construiește fără iluzia certitudinii? Un punct cheie de siguranță stă în diferențierea între cercul controlului și cercul preocupărilor. Controlul real include decizii mici, repetabile: buget, rutină, îngrijire medicală, documente, relații de sprijin, abilități profesionale.

Preocupările includ politica globală, direcția economiei, decizii luate de lideri îndepărtați. Mintea se liniștește când energia se mută dinspre speculații spre acțiuni măsurabile, chiar dacă par modeste. O listă scurtă de priorități pe săptămână creează stabilitate și reduce senzația de derivă. Siguranța psihologică nu cere optimism forțat, cere structură și continuitate.

Cum arată un plan personal de siguranță care calmează corpul, nu doar gândurile?

Frica nu trăiește doar în idei, trăiește în sistemul nervos: tensiune, insomnie, iritabilitate, oboseală, dificultăți de concentrare. Punctele cheie includ somnul protejat, mișcarea regulată, alimentația simplă și hidratarea, fiindcă corpul interpretă resursele ca semn de stabilitate.

Respirația lentă, prelungită pe expirație, reduce semnalele de alarmă și scade intensitatea ruminației. Un alt pilon este predictibilitatea: ore relativ fixe pentru mese, lucru și pauze, chiar și în perioade aglomerate. Când corpul primește repere, creierul scade volumul pericolului perceput.

Cum se ține depresia în frâu când viitorul pare blocat și prezentul pare apăsător?

Depresia se hrănește din retragere, izolare și lipsa recompenselor mici. Siguranța emoțională se construiește prin activare comportamentală: întâlniri scurte, sarcini ușoare, activități care aduc un strop de sens. Un punct cheie este contactul uman regulat, chiar și prin mesaje, fiindcă relația transmite apartenență și reduce sentimentul de abandon. O altă ancoră este identitatea: roluri și valori care rămân valabile indiferent de titluri, precum a fi părinte, partener, prieten, profesionist, om de cuvânt. Când viața se aliniază la valori, apare un fir de direcție care contrabalansează neputința.

Cum se recunoaște manipularea și cum se păstrează igiena mentală în fața propagandei și polarizării?

Jocurile politice folosesc frica și indignarea pentru a capta atenția. Puncte cheie de siguranță includ verificarea emoției înaintea distribuției unei știri, lectura din două surse independente și evitarea conversațiilor care devin atac la persoană. Mintea rămâne stabilă când se separă persoana de opinie și când se acceptă nuanțele.

Un alt element este limitarea conflictului online, fiindcă expunerea repetată la ostilitate erodează calmul și crește cinismul. Siguranța psihologică se întărește când se cultivă dialogul real, cu întrebări, curiozitate și granițe ferme.

Când devine necesar ajutorul specializat și care semne cer acțiune rapidă?

Siguranța include și recunoașterea limitelor personale. Semne de alarmă: gânduri persistente de inutilitate, pierderea interesului pentru aproape orice, atacuri de panică repetate, consum crescut de alcool sau substanțe, insomnie severă, idei de autovătămare. În astfel de situații, sprijinul unui psiholog sau psihiatru devine un act de protecție, nu un eșec.

Discuția cu medicul de familie, o evaluare psihologică și un plan de intervenție clar reduc riscul de agravare. Siguranța reală se vede când grija față de sine primește aceeași seriozitate ca grija față de bani sau familie.