Analiza The Guardian: Războiul din Gaza a provocat schimbări uriașe în Orientul Mijlociu. Iar acesta ar putea fi doar începutul

Dacă războiul din Gaza a avut consecințe dramatice în întreaga regiune – răsturnând ipoteze vechi, redesenând harta geopolitică și provocând schimbări masive în opinia publică – o pace durabilă ar putea avea efecte la fel de profunde, scrie The Guardian.

 „Au trecut mai puțin de 10 zile și vedem deja multiple încălcări ale încetării focului de către Israel și Hamas. După atâta vărsare de sânge și distrugere, va fi nevoie de timp pentru a avansa în orice direcție pozitivă”, a spus Mkhaimar Abusada, profesor de științe politice la Universitatea Al-Azhar din Gaza, aflat acum la Cairo.

Modul în care s-a încheiat războiul a avut deja un impact semnificativ asupra politicii regionale.

Eforturile de a contracara planul „Riviera” pentru Gaza, propus de Trump anul acesta și primit negativ, au determinat marile puteri regionale să colaboreze într-un mod nou. Acest proces a accelerat acum. Implementarea rapidă a noului plan în 20 de puncte al lui Trump îi obligă pe rivali să își lase diferențele deoparte și să colaboreze strâns, după ani de competiție în Orientul Mijlociu.

Acordul asupra primei faze a planului a depins de presiunile SUA asupra Israelului, dar și de presiunile Qatarului și Turciei asupra Hamas.

Qatarul se bucură acum de o relație privilegiată cu Trump, la fel ca Recep Tayyip Erdoğan, liderul Turciei, pe care președintele american l-a numit săptămâna trecută la summitul organizat în grabă la Sharm el-Sheikh „un tip dur” dar și „prieten”. Acesta nu a fost întotdeauna modul în care Trump l-a descris pe Erdoğan și nici nu este o opinie împărtășită de Abdel Fatah al-Sisi, liderul Egiptului, care a fost co-gazdă oficială a summitului.

Și aici a avut loc o schimbare. Turcia, Egiptul și, posibil, Iordania sunt văzute ca principalele candidate pentru a trimite trupe în noua forță internațională de stabilizare a Fâșiei Gaza. Atât Turcia, cât și Egiptul văd oportunități, dar și riscuri în această misiune și vor încerca să reducă tensiunile, cel puțin pe termen scurt.

Observatorii au remarcat alte detalii ale summitului care sugerează schimbări și mai ample.

Printre liderii prezenți la Sharm el-Sheikh s-a numărat și premierul Irakului, Mohammed Shia’ al-Sudani, care se confruntă cu o luptă dificilă pentru un al doilea mandat, în alegerile care vor avea loc în mai puțin de o lună. El a pozat zâmbind cu degetul mare ridicat alături de Trump și l-a descris pe Tony Blair – desemnat de președintele SUA să conducă „consiliul păcii”, un organism de tehnocrați palestinieni menit să administreze Gaza conform planului în 20 de puncte – drept „un mare prieten al Irakului”. Acest lucru a ridicat sprâncene în regiune și nu numai.

Irakul a făcut parte din sfera de influență a Iranului după războiul din 2003, dar acest lucru s-ar putea schimba acum, spune Michael Knights, șeful departamentului de cercetare al Horizon Engage și analist al Irakului.

„Se poate observa cum Irakul este atras în prezent spre orbita arabă, ceea ce reprezintă o schimbare majoră”, a spus el, adăugând că are informații conform cărora Bagdadul ia în calcul chiar și trimiterea de trupe în forța internațională de stabilizare din Gaza.

Un astfel de pas ar înfuria Teheranul. Însă încetarea focului lasă conducerea iraniană în fața unei evaluări dure după 24 de luni de conflict. Războiul scurt al Iranului cu Israelul a arătat limpede limitele capacităților sale militare. Programul său nuclear extrem de costisitor este serios afectat, chiar dacă nu se cunoaște exact amploarea pagubelor. Sancțiunile europene, britanice și americane au fost reimpuse.

În plus, încetarea focului marchează prăbușirea coaliției de grupări militante de competență și autonomie variabile, care reprezenta elementul central al strategiei iraniene de „apărare avansată”. Hezbollah este acum doar o umbră a ceea ce a fost în Liban și se confruntă cu un viitor incert, inclusiv posibilitatea dezarmării. Regimul prieten Assad din Siria nu mai există. Hamas a încetat lupta și ar putea fi obligat să renunțe la toate armele care ar putea amenința Israelul.

„Încetarea focului ar putea deveni un motor al integrării regionale. Va redeschide discuțiile despre mari conexiuni terestre din Golf până la Mediterană, precum și discuția mai amplă despre normalizarea [diplomatică și economică] relațiilor cu Israelul”, a spus Knights.

Pentru moment, toți liderii din regiune sunt conștienți de furia publică legată de războiul din Gaza, devastată de ofensiva israeliană care a ucis 68.000 de oameni. Dar încetarea focului face posibilă reluarea discuțiilor despre extinderea Acordurilor Abraham – tratatele de normalizare semnate acum cinci ani de patru state arabe – deși problema unui viitor stat palestinian rămâne centrală.

„Trump a spus că acordul pe care l-a intermediat merge mult dincolo de Gaza și se referea la normalizarea cu Israelul, probabil cu Arabia Saudită și, posibil, cu Indonezia sau alte state. Acest lucru se va întâmpla mai devreme sau mai târziu”, a declarat Abusada, profesorul de științe politice.