Alegeri prezidențiale în Lituania și un referendum, pe fondul neliniștii generate de recentele câștiguri teritoriale ale Moscovei pe frontul din Ucraina. Observatorii din Rusia și Belarus, refuzați

Lituanienii votează duminică în cadrul alegerilor prezidențiale, într-un moment în care câștigurile Rusiei pe câmpul de luptă din Ucraina alimentează temerile legate de intențiile Moscovei, în special în regiunea baltică, importantă din punct de vedere strategic, analizează Associated Press.

Popularul președinte în exercițiu, Gitanas Nauseda, este favorit să câștige un nou mandat de 5 ani.

Dar sunt 8 candidați în total, ceea ce face dificil pentru el sau pentru oricare alt candidat să adune astăzi 50% din voturile necesare. În acest caz, va avea loc un al doilea tur de scrutin peste două săptămâni, pe 26 mai.

Secțiile de votare s-au deschis la ora 07.00 și se închid la ora locală 20.00. Rezultatele sunt așteptate duminică seara târziu.

Principalele atribuții ale președintelui în sistemul politic lituanian sunt supravegherea politicii externe și de securitate, precum și rolul de comandant suprem al forțelor armate. Asta adaugă importanță poziției în această națiune relativ mică, având în vedere că este situată strategic pe flancul estic al NATO, în contextul în care tensiunile cresc între Rusia și Occident din cauza invaziei Moscovei în Ucraina.

Exclava rusă Kaliningrad este situată între Lituania, la nord și est, și Polonia, la sud. Există o mare îngrijorare în Lituania, precum și în țările vecine, Letonia și Estonia, cu privire la ultimele câștiguri ale trupelor rusești în nord-estul Ucrainei.

Toate cele trei state baltice și-au declarat independența după prăbușirea Uniunii Sovietice și au urmat un parcurs hotărât spre Vest, aderând atât la Uniunea Europeană, cât și la NATO.

Gitanas Nauseda este un conservator moderat, care împlinește 60 de ani săptămâna viitoare. Unul dintre principalii săi contracandidați este Ingrida Šimonytė, în vârstă de 49 de ani, actualul prim-ministru și fost ministru de Finanțe, pe care a învins-o în turul II în 2019, cu 66% din voturi.

Un alt contracandidat este Ignas Vėgėlė, un avocat populist care a câștigat simpatie în timpul pandemiei COVID-19, opunându-se restricțiilor și vaccinurilor.

Un referendum este, de asemenea, pe buletinul de vot în această duminică. Cei cu drept de vot sunt întrebați dacă ar trebui modificată Constituția pentru a permite dubla cetățenie în cazul sutelor de mii de lituanieni care trăiesc în străinătate.

În prezent, cetățenii care adoptă o altă naționalitate trebuie să renunțe la cetățenia lituaniană, ceea ce nu este de bun augur pentru națiunea baltică, a cărei populație a scăzut de la 3,5 milioane de locuitori în 1990 la 2,8 milioane.

Pentru prima dată, Organizația pentru Securitate și Cooperare în Europa a refuzat o invitație a Lituaniei de a observa alegerile.

Guvernul lituanian a dorit să excludă observatorii din Rusia și Belarus, acuzând cele două națiuni – ambele membre ale organizației cu 57 de membri – că reprezintă amenințări la adresa proceselor sale politice și electorale.

Biroul OSCE pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului a declarat că Lituania încalcă regulile pe care le-a semnat atunci când a aderat la organizație. Forul a explicat că observatorii nu reprezintă guvernele țărilor lor, că trebuie să semneze un cod de conduită prin care se angajează să fie neutri din punct de vedere politic și că, dacă încalcă regulile, nu mai au voie să dețină această calitate.