Agenția Spațială Europeană, jumătate de secol. Valsul „Dunărea Albastră” va fi transmis astăzi în spațiu

2025 este un an de referinţă pentru „puntea dintre Pământ şi spaţiu” a Europei. Reţeaua Estrack de monitorizare prin satelit a Agenţiei Spaţiale Europene (ESA) împlineşte 50 de ani – şi odată cu aceasta, antena sa către spaţiul îndepărtat aflată în Cebreros, Spania, sărbătoreşte 20 de ani de conectare a planetei noastre cu cele mai îndepărtate misiuni ale agenţiei. Această aniversare coincide cu bicentenarul naşterii „regelui valsului”, Johann Strauss (fiul), şi cu cea de-a 50-a aniversare a ESA, potrivit esa.int.

Pentru a onora această convergenţă de repere, ESA şi Biroul de Turism din Viena orchestrează o misiune unică: transmiterea în spaţiu a valsului „Dunărea Albastră”.

Concertul transmis în direct al Wiener Symphoniker (Orchestra Simfonică din Viena) va avea loc sâmbătă, 31 mai. Evenimentul va începe la ora 20:30 CEST, iar transmisia de la antena Cebreros a ESA va avea loc la ora 21:30 CEST. Transmisiunea live poate fi urmărită prin intermediul space.wien.info şi al canalului Vienna de pe Instagram.

De la înfiinţarea sa în 1975, Estrack – reţeaua globală de staţii terestre a ESA – a constituit puntea de comunicare vitală între sateliţii de pe orbită şi centrul de control al misiunii de la Centrul european pentru operaţiuni spaţiale (ESOC) din Darmstadt, Germania.

Având în prezent şase staţii în şase ţări, Estrack a devenit un avantaj strategic pentru Europa, permiţând comunicarea cu vehiculele spaţiale, transmiterea de comenzi şi primirea de date ştiinţifice.

Reţeaua supraveghează sateliţii, indiferent de locaţia lor – îi monitorizează pe orbita terestră, în călătoria lor spre comete sau asteroizi, la punctele Lagrange Soare-Pământ semnificative din punct de vedere ştiinţific şi în adâncurile sistemului nostru solar. Reţeaua monitorizează, de asemenea, lansatoarele europene în timp ce se înalţă pe orbită.

CITEȘTE ȘI: Agenţia Spaţială Europeană sărbătoreşte 50 de ani de la înfiinţare. Misiuni de pionierat şi programe de cercetare de succes

Sărbătorind prin muzică

Călătoria Estrack a început în Spania şi tot în Spania va fi celebrată această piatră de hotar. În 1975, prima antenă a reţelei a fost instalată la Villafranca, în apropiere de Madrid, unde se află Centrul European de Astronomie Spaţială (ESAC).

Trei decenii mai târziu, în 2005, antena pentru spaţiu îndepărtat din Cebreros, aflată la doar câteva zeci de kilometri distanţă, s-a alăturat familiei – o antenă masivă cu diametrul de 35 de metri construită pentru a „asculta” misiunile care călătoresc oriunde dincolo de Lună.

Acum, la 50 de ani de la lansarea Estrack şi la 20 de ani de la inaugurarea antenei din Cebreros, această dublă aniversare este sărbătorită în stil mare. De fapt, potrivit esa.int, va fi o cvadruplă aniversare, deoarece anul acesta se împlinesc 200 de ani de la naşterea compozitorului Johann Strauss (fiul) şi 50 de ani de existenţă a ESA.

ESA şi-a unit forţele cu Biroul de Turism din Viena pentru a organiza un eveniment unic, care să combine muzica, arta şi ştiinţa.

Sâmbătă, 31 mai, staţia Cebreros va intra în istorie prin transmiterea în spaţiul cosmic a valsului „Dunărea Albastră” – un gest ce plasează simbolic acest „imn al spaţiului” printre stele, alături de Discul de Aur de pe sonda Voyager a NASA.

Acest concert printre stele va avea ecou pe Pământ, prin diverse evenimente aniversare. La Muzeul de Arte Aplicate (MAK) din Viena va fi organizată o reprezentaţie a celebrei orchestre simfonice vieneze, cu proiecţii publice la Madrid, New York şi Viena.

Un eveniment special desfăşurat în paralel la staţia Cebreros a ESA – la care vor participa mass-media, experţi ai ESA, demnitari şi parteneri internaţionali – va marca acest moment, avându-i ca invitaţi pe Carole Mundell, directorul departamentului ştiinţific al ESA, Simon Plum, şeful departamentului de operaţiuni pentru misiuni al ESA, şi Enno Drofenik, ambasadorul Republicii Austria în Spania.

„Suntem încântaţi că staţia Cebreros poate susţine acest proiect artistic folosind capacitatea de rezervă pentru a transmite un semnal către Univers”, a declarat Octave Procope-Mamert, responsabil cu infrastructura terestră pentru operaţiunile navelor spaţiale în cadrul ESA. „Trimiterea operei unui geniu muzical către stele evidenţiază geniul tehnic pe care îl punem în aplicare în fiecare zi în zbor şi în comunicarea cu misiunile europene care descoperă noi informaţii în sistemul solar”, a adăugat el.

Bijuteriile coroanei reţelei Estrack sunt cele trei antene pentru spaţiul îndepărtat – din Cebreros (Spania), Malargüe (Argentina) şi New Norcia (Australia) – care formează un inel global de staţii pentru comunicaţii neîntrerupte în spaţiul îndepărtat.

Până la sfârşitul anului 2025, la New Norcia va fi inaugurată o a patra antenă pentru spaţiul îndepărtat, care va extinde aria de acoperire globală a Estrack şi o va pregăti să susţină următorul val de misiuni ştiinţifice, de explorare şi de descoperire ale ESA.

Expertiză tehnică în serviciul ştiinţei europene

Estrack este mai mult decât o minune tehnică – este un pilon în serviciul ştiinţei europene. Antenele sale asigură legături neîntrerupte cu misiunile europene de observare a Pământului, ştiinţifice, de explorare şi de securitate spaţială.

Cebreros, la fel ca celelalte două antene pentru spaţiul îndepărtat, sprijină toate misiunile ESA din spaţiul îndepărtat, inclusiv BepiColombo, Euclid, Juice şi Hera. De-a lungul a două decenii de realizări tehnologice stelare, a sprijinit misiuni binecunoscute precum Rosetta, Mars Express şi roverul Perseverance al NASA.

Acoperirea Estrack se extinde, însă, dincolo de Europa. Prin intermediul acordurilor încheiate, aceasta permite colaborarea cu Agenţia spaţială americană NASA, Agenţia spaţială japoneză JAXA, Organizaţia indiană pentru cercetări spaţiale (ISRO) şi parteneri comerciali precum ispace, oferind asigurarea că explorarea spaţială rămâne un efort de cooperare la nivel global. Actualizarea şi extinderea reţelei Estrack contribuie la sprijinirea viitoarelor misiuni ESA în spaţiul îndepărtat şi la satisfacerea cererii în creştere rapidă de date ştiinţifice din partea cercetătorilor europeni.