A murit Mircea Diaconu. Marele actor ar fi împlinit în ajun de Crăciun 75 de ani
Actorul Mircea Diaconu a murit la vârsta de 74 de ani, după o luptă grea cu un cancer de colon. Anunțul a fost făcut de soția sa. Mircea Diaconu ar fi împlinit în ajun de Crăciun 75 de ani. Rămâne cunoscut pentru rolurile sale memorabile din „Buletin de București” ori „Filantropica”. Pentru cei care vor să-i aducă un ultim omagiu actorului, sicriul cu trupul neînsuflețit al acestuia va fi depus luni, între orele 11.00-16.00, în foaierul Teatrului Nottara. Mircea Diaconu va fi înmormântat marți.
Era ajunul de Crăciun, când Mircea Diaconu venea pe lume în 1949, în localitatea argeşeana Vlădeşti. 22 de ani mai târziu, în 1971, ieșea actor cu acte în regulă de pe băncile Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică din București.
A interpretat zeci de roluri în filme și piese de teatru jucate pe scenele de la Nottara ori Bulandra.
Talentul nu l-a trădat pe Mircea Diaconu. Cu fiecare rol, actorul devenea tot mai cunoscut, iar interpretările sale – greu de uitat. Sunt memorabile rolurile din „Balanța”, „Un comisar acuză”, „Filantropica” ori „Buletin de București”.
Din 2008, Mircea Diaconu s-a implicat și în viața politică. A fost senator până în 2012, an în care a ocupat timp de o lună și jumătate și scaunul de ministru al Culturii. În 2014 a fost ales europarlamentar, pentru un mandat de 5 ani. Iar în 2019 a intrat în competiția pentru președinția României, cursă electorală pe care a încheiat-o pe locul 4 în primul tur de scrutin.
Implicarea în viața politică i-a adus și probleme. În 2012, Mircea Diaconu a fost cercetat pentru conflict de interese, fiind acuzat că în perioada cât a fost ministrul Culturii, dar și director al Teatrului Nottara, și-a promovat soția în funcția de regizor artistic al instituției. Dosarul a fost închis doi ani mai târziu, când Mircea Diaconu a fost achitat.
Actor de teatru, a jucat roluri din Caragiale, Shakespeare, Kafka
Mircea Diaconu s-a născut la 24 decembrie 1949, la Vlădeşti, judeţul Argeş. A absolvit, în 1971, Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică din Bucureşti, la clasa profesoarei Sanda Manu, potrivit biografiei de pe site-ul Teatrului Nottara, https://www.nottara.ro/.
În 1970 a jucat în spectacolele ”Caragiale… dar nu teatru”, după I.L. Caragiale (dramatizarea şi regia Sanda Manu), ”Cartofi prăjiţi cu orice” de Arnold Wesker (regia Alexa Visarion) şi ”Diavolul alb” de John Webster (regia Sanda Manu) – toate trei la Studioul Casandra, precum şi în ”Harfa de iarbă” de Truman Capote (regia Crin Teodorescu), la Teatrul Bulandra, iar în 1971 a jucat în ”Fata morgana” de Dumitru Solomon (regia Mihai Dimiu), la Teatrul de Comedie, ”A murit Tarelkin” de Alexandr Vasilievici Suhovo-Kobîlin (regia Cristian Berger) şi ”Alexandru Lăpuşneanu” de Costache Negruzzi (regia Dan Micu), ambele spectacole, la Studioul Casandra.
Pe scena Teatrului Bulandra a jucat în spectacole precum: ”Mincinosul” de Carlo Goldoni (regia Sanda Manu, 1971), ”O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale (regia Liviu Ciulei, 1972), ”Revizorul” de N.V. Gogol (regia Lucian Pintilie, 1972), ”Elisabeta I” de Paul Foster (regia Liviu Ciulei, 1974), ”Militarul fanfaron” de Maccius Plautus (regia Ioan Taub, 1976), ”Răceala” de Marin Sorescu (regia Dan Micu, 1977), ”Furtuna” de William Shakespeare (regia Liviu Ciulei, 1978), ”O scrisoare pierdută” de I.L. Caragiale (regia Liviu Ciulei, 1979), ”Conu’ Leonida faţă cu reacţiunea” de I.L. Caragiale (regia Dan Micu, 1979), ”Voluptatea onoarei” de Luigi Pirandello (regia Valeriu Moisescu, 1980), ”Mormântul călăreţului avar” de Dumitru Radu Popescu (regia Mircea Marin, 1981) ş.a.
La Teatrul Nottara a jucat în piesele ”Cuminţenia pământului” de Ana Blandiana, Ioan Alexandru, Ion Gheorghe, Adrian Păunescu, Marin Sorescu (1984), ”Pădurea” de Aleksandr Nikolaevici Ostrovski (regia Costin Marinescu, 1984), ”Cum vă place” de William Shakespeare (regia Dan Micu, 1985), ”Râs şi plâns” de Ivan Radoev (regia Petre Gheorghiu, 1986), ”Ultimul bal” de Ion Brad şi Dan Micu (regia Dan Micu, 1986), ”Într-o dimineaţă” de Mihai Ispirescu (regia Dan Micu, 1988), ”Burghezul gentilom” de Moličre (regia Alexandru Dabija, 1989), ”Operele complete ale lui WLM SXPR (prescurtate)” de Jess Borgeson, Adam Long şi Daniel Singer (regia Petre Bokor, 2001), ”Castelul” de Franz Kafka (regia Tino Geirun, 2003), ”Variaţiuni enigmatice” de Eric-Emmanuel Schmitt (regia Claudiu Goga, 2003), ”Scandal la Operă!” de Ken Ludwig (regia Petre Bokor, 2006), ”Vacanţă în Guadelupa” de Pierre Sauvil şi Éric Assous (regia Diana Lupescu, 2011).
A mai jucat în ”Teatru descompus” de Matei Vişniec (regia Cătălina Buzoianu, 1990), la Theatrum Mundi, precum şi în ”Noaptea regilor” de William Shakespeare (regia Andrei Şerban, 1991) şi ”Ghetou” de Joshua Sobol (regia Victor Ioan Frunză, 1993), ambele la Teatrul Naţional Bucureşti.
Mircea Diaconu a fost asistent la secţia actorie, clasa Olga Tudorache, la Institutul de Artă Teatrală şi Cinematografică ”I.L. Caragiale” din Bucureşti (între 1977-1978), iar din 1990, a ţinut cursul de actorie de film la Academia de Teatru şi Film din Bucureşti. De asemenea, a fost directorul Teatrului Nottara în perioada 2001-2011, conform https://www.nottara.ro.
Roluri de neuitat în filmele „Profetul, aurul şi ardelenii”, „Buletin de București”, „Filantropica”
A fost distribuit şi în zeci de filme, dintre care amintim: ”Nunta de piatră” (regia Dan Piţa, 1972), ”Explozia” (regia Mircea Drăgan, 1973), ”Capcana” (regia Manole Marcus, 1974), ”Actorul şi sălbaticii” (regia Manole Marcus, 1975), ”Filip cel bun” (regia Dan Piţa, 1975, ”Mere roşii” (regia Alexandru Tatos, 1975), ”Cuibul salamandrelor” (regia Mircea Drăgan, 1977), ”Profetul, aurul şi ardelenii” (regia Dan Piţa, 1978), ”Bietul Ioanide” (regia Dan Piţa, 1979), ”Înainte de tăcere” (regia Alexa Visarion, 1979), ”Vacanţă tragică” (regia Constantin Vaeni, 1979), ”Artista, dolarii şi ardelenii” (regia Mircea Veroiu, 1980), ”De ce trag clopotele, Mitică?” (regia Lucian Pintilie, 1981), ”Sfârşitul nopţii” (regia Mircea Veroiu, 1982), ”Secvenţe” (regia Alexandru Tatos, 1982), ”Buletin de Bucureşti” (regia Virgil Calotescu, 1983), ”O lumină la etajul zece” (regia Malvina Urşianu, 1984), ”Promisiuni” (regia Elisabeta Bostan, 1985), ”Căsătorie cu repetiţie” (regia Virgil Calotescu, 1985), ”O vară cu Mara” (regia Mircea George Cornea, 1988) ş.a.
A mai jucat în filme precum ”Campioana” (regia Elisabeta Bostan, 1990), ”Asfalt Tango” (regia Nae Caranfil, 1993), ”Faţă în faţă” (regia Marius Barna, 1999), ”Corul pompierilor” (regia Cristian Mungiu, 2000), ”Filantropica” (regia Nae Caranfil, 2002), ”Aventurile unei zile” (regia Petre Năstase, 2004), ”Cum mi-am petrecut sfârşitul lumii” (regia Cătălin Mitulescu, 2006), ”Legături bolnăvicioase” (regia Tudor Giurgiu, 2006), ”Happy End” (regia Radu Potcoavă, 2006), ”Ticăloşii” (regia Şerban Marinescu, 2007), ”Tache” (regia Igor Cobileanski, 2008).
A fost ministru al Culturii, senator, europarlamentar
Mircea Diaconu este autorul volumelor ”Şugubina” (Premiul Uniunii Scriitorilor din România), ”La noi când vine iarna”, ”Scaunul de pânză al actorului”.
A fost membru al Consiliului Naţional al Audiovizualului între anii 1998 şi 2002.
A deţinut funcţia de ministru al Culturii, în Cabinetul Ponta, între 7 mai – 25 iunie 2012.
Între anii 2001-2011 a fost directorul Teatrului Nottara.
A fost senator în legislatura 2008-2012, fiind ales în circumscripţia electorală nr. 3 Argeş, colegiul uninominal nr.1, din partea Partidului Naţional Liberal, şi a făcut parte din Grupul Parlamentar al Partidului Naţional Liberal, conform https://www.cdep.ro/. În respectiva legislatură a fost membru al Comisiei pentru cultură, artă şi mijloace de informare în masă, al Comisiei pentru egalitatea de şanse (oct. 2009 – oct. 2010, oct. 2010 – apr. 2011), precum şi al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO.
Mircea Diaconu a fost europarlamentar în legislatura 2014-2019, independent, făcând parte din Grupul Alianţei Liberalilor şi Democraţilor pentru Europa. A fost vicepreşedinte al Comisiei pentru cultură şi educaţie (7 iul.2014 – 18 ian.2017; 23 ian. 2017 – 1 iul.2019), membru al Comisiei pentru cultură şi educaţie (1 iul. 2014 – 6 iul. 2014; 19 ian. 2017 – 22 ian.2017) şi al Delegaţiei pentru relaţiile cu Peninsula Arabică (14 iul.2014 – 1 iul.2019), precum şi membru supleant al Comisiei pentru ocuparea forţei de muncă şi afaceri sociale (1 iul. 2014 – 18 ian. 2017; 19 ian. 2017 – 1 iul. 2019) şi al Delegaţiei la Comisia parlamentară mixtă UE-Macedonia de Nord (14 iul.2014 – 1 iul. 2019), potrivit https://www.europarl.europa.eu/.
A fost candidat independent la alegerile prezidenţiale din 2019, susţinut de Pro România şi ALDE.
La 1 decembrie 2000 i-a fost decernat Ordinul Naţional ”Pentru Merit” în grad de Ofiţer ”pentru realizări artistice remarcabile şi pentru promovarea culturii” (https://www.nottara.ro/).
La 15 aprilie 2013 a primit un Premiu de excelenţă la gala de deschidere a Festivalului Internaţional de Film Bucureşti.