Luna ianuarie a fost a opta lună consecutivă în care temperaturile globale au depășit recordurile anterioare. Această situație a afectat nu doar atmosfera, ci și oceanele, potrivit datelor furnizate de Serviciul Copernicus pentru Schimbări Climatice al Uniunii Europene.
Căldura extremă, care a cuprins planeta încă din vara trecută, persistă puternic și anul acesta.
Potrivit datelor furnizate de Copernicus, temperaturile din ianuarie au depășit semnificativ media în estul Canadei, nord-vestul Africii, Orientul Mijlociu și Asia Centrală, în timp ce anumite regiuni ale Statelor Unite au înregistrat temperaturi mai reci decât de obicei. Părți din America de Sud au fost caracterizate de temperaturi mai ridicate și secetă, contribuind la recentele incendii forestiere devastatoare din centrul Chile.
Anul 2023 a fost declarat cel mai cald an din ultimul secol și jumătate.
Conform rapoartelor Uniunii Europene temperaturile de la suprafața mării au atins niveluri apropiate de cele înregistrate în august 2023, luna cu cea mai înaltă temperatură înregistrată vreodată pentru oceane. Această tendință a continuat și în primele zile ale lunii februarie, cu temperaturile marine depășind recordurile zilnice stabilite în augustul anului precedent.
Oceanele, care absorb o proporție semnificativă din căldura suplimentară din atmosferă, reprezintă un indicator esențial al procesului de încălzire globală. Oceanele cu temperaturi mai ridicate pot amplifica fenomene meteorologice extreme, precum uraganele și furtunile atmosferice, având consecințe semnificative asupra ecosistemului marin.
Intensificarea recentă a valurilor de căldură subacvatică a determinat Administrația Națională Oceanică și Atmosferică să adauge, în luna decembrie, trei noi niveluri la sistemul său de alerte pentru căldura oceanică, indicând zonele în care coralii ar putea suferi decolorare sau moarte, conform relatărilor The New York Times.
Cauza principală a acestui fenomen nu este o enigmă pentru comunitatea științifică: arderea combustibililor, defrișările și alte activități umane au contribuit constant la creșterea temperaturilor de peste un secol.
Cu toate acestea, motivul exact pentru care Pământul a fost atât de fierbinte, pentru atât de mult timp, rămâne în dezbatere printre cercetători, care așteaptă date suplimentare pentru a înțelege dacă există și alți factori, mai puțin previzibili și mai puțin înțeleși, care contribuie la acest fenomen, precizează The New York Times.
Noul satelit al NASA de observare a Pământului, denumit PACE (Plancton, Aerosoli, Nori, Ecosistem Oceanic), va juca un rol esențial în cartografierea aerosolilor la nivel global.
Gavin Schmidt, directorul Institutului Goddard pentru Studii Spațiale al NASA, a explicat pentru ABC News că instrumentul va utiliza două polarimetre pentru a măsura aerosolii și pentru a analiza sarea de mare, praful din deșerturi, funinginea provenită de la incendii, nitrații din agricultură sau sulfații proveniți de la cărbune și petrol.
Potrivit NASA, acest instrument va oferi monitorizarea activităților aerosolilor, permițând cercetătorilor să îi înțeleagă comportamentul și tipurile existente. Gavin Schmidt a subliniat că, pe măsură ce aerosolii sunt urmăriți, aceștia pot fi integrați în modelele climatice, furnizând informații esențiale pentru înțelegerea fenomenului de încălzire globală.
Schmidt a subliniat că aerosolii nu sunt singurele variabile luate în considerare în eforturile de a înțelege fenomenul recent de încălzire globală. El a descris ultimele opt luni ca fiind un „puzzle”, evidențiind complexitatea și multiplele aspecte care contribuie la schimbările climatice actuale conform relatărilor ABC News.
Urmărește-ne pe Google News
