A doua companie privată americană amână decolarea către Luna din cauza unei probleme tehnice
După eşecul primei tentative de aselenizare a unei companii private americane, luna trecută, o altă societate a fost nevoită să amâne până joi o decolare către Lună din statul Florida, păstrând în continuare vie speranţa de a deveni prima firmă privată care va reuşi o alunizare controlată, transmite AFP.
Misiunea, denumită IM-1, constă în trimiterea pe Lună a unei sonde de aselenizare cu înălţimea de peste patru metri, dezvoltată de compania texană Intuitive Machines, fondată în 2013, scrie Agerpres.
Dispozitivul urmează să fie lansat cu o rachetă Falcon 9 a companiei SpaceX, iar decolarea va avea loc în cursul nopţii de miercuri spre joi, la ora locală 01:05 (06:05 GMT) de la Centrul Spaţial Kennedy, a declarat agenţia spaţială americană NASA, care a menţionat o problemă la temperatura metanului pentru a explica amânarea.
„Este un moment de mare mândrie pentru noi toţi cei de la Intuitive Machines”, declarase Trent Martin, vicepreşedintele departamentului de sisteme spaţiale al companiei, în cadrul unei conferinţe de presă organizate marţi.
„Posibilitatea de a permite Statelor Unite revenirea pe Lună pentru prima dată după 1972”, data încheierii programului Apollo, „este o realizare tehnologică care necesită o sete de explorare”, a adăugat el.
Aceasta este prima tentativă de aselenizare a companiei Intuitive Machines, dar a doua din noul program CLPS al NASA, care a delegat companii private să transporte echipamente ştiinţifice pe Lună, pentru a pregăti revenirea astronauţilor pe satelitul natural al Pământului.
În ianuarie, compania Astrobotic nu a reuşit să ajungă pe Lună din cauza unei scurgeri de combustibil, iar sonda sa de aselenizare a fost distrusă în mod deliberat în zbor.
Pe lângă şase instrumente ale NASA, sonda de aselenizare include şase obiecte private, inclusiv sculpturi ale artistului contemporan Jeff Koons reprezentând fazele Lunii.
Dacă totul funcţionează corespunzător, sonda va aseleniza săptămâna viitoare, la 22 februarie.
Datorită combustibilului utilizat (oxigen lichid şi metan), care face posibilă instalarea unui „motor foarte mare”, călătoria către Lună se face „foarte rapid”, a explicat Trent Martin.
Modelul acestei sonde de aselenizare se numeşte Nova-C, iar dispozitivul folosit pentru această primă misiune a fost numit Odysseus.
Locul de aselenizare ales este un crater situat în apropiere de polul sudic al Lunii, încă puţin explorat. Cele şase instrumente ale NASA aflate la bord ar trebui să permită studierea acestui mediu particular.
Patru camere vor observa, spre exemplu, faza de coborâre şi praful proiectat în timpul aselenizării controlate, pentru a compara efectele cu cele ale alunizărilor din cadrul misiunilor Apollo, realizate mai aproape de Ecuator.
Polul sudic al Lunii este important pentru NASA, deoarece acesta este locul în care agenţia spaţială americană intenţionează să plaseze astronauţii, în cadrul misiunilor Artemis. Motivul: acolo este apă sub formă de gheaţă, care ar putea fi exploatată.
Însă, având în vedere că Soarele este permanent jos la orizont, în acel loc poate fi şi extrem de frig.
„Deoarece mediul înconjurător este foarte dificil, acest lucru ne va oferi un punct de referinţă pentru a înţelege modul în care funcţionează panourile solare şi instrumentele acolo”, a declarat Susan Lederer, şefa departamentului ştiinţific al programului CLPS.
Artemis 3, prima misiune cu echipaj uman care va ateriza în acel loc de pe Lună, este planificată pentru 2026.
Contractul semnat de NASA pentru această primă misiune Intuitive Machines se ridică la 118 milioane de dolari.
Alte două misiuni ale acestei companii pe Lună, IM-2 şi IM-3, sunt planificate pentru anul acesta. NASA este „clientul principal”, a declarat Trent Martin.
Pe lângă Intuitive Machines şi Astrobotic, o a treia companie americană, Firefly Aerospace, urmează să efectueze o tentativă similară, în 2024.
Înaintea eşecului suferit în ianuarie de misiunea companiei Astrobotic, alte două tentative aparţinând unor companii private – din Israel şi din Japonia – s-au încheiat prin prăbuşiri ale acelor vehicule pe Lună în 2019, respectiv în 2023.
Cu toate acestea, agenţii spaţiale naţionale au reuşit recent aselenizări controlate: India, în vară, apoi Japonia, în ianuarie. Ele au fost a patra, respectiv, a cincea ţară care a reuşit o aselenizare controlată, după Uniunea Sovietică, Statele Unite şi China.