Radu Miruță, la Summitul NATO de la Ankara: România își menține creșterea cheltuielilor pentru apărare. Necesitatea este de a dezmorți capabilități de producție în cât mai multe țări în NATO
Mai multe contracte de armament au fost anunțate, marţi, la Forumul Industriei de Apărare a Summitului NATO (NSDIF26), care se desfăşoară în marja summitului Alianţei Nord-Atlantice de la Ankara. Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță a afirmat că ”necesitatea este de a dezmorți capabilități de producție în cât mai multe țări în NATO”.
În deschiderea Summitului NATO de la Ankara se desfășoară și un Forum al Industriei de Apărare, unde se află și miniștrii Apărării din statele membre. S-au semnat astăzi mai multe inițiative, care privesc în special cooperarea statelor membre și asigurarea unor piețe comune pentru înzestrarea armatelor din țările aliate. A semnat și România două dintre aceste inițiative – una în domeniul dronelor și o declarație de intenție pentru formarea unei coaliții de achiziționare a rachetelor anti-navă.
”S-a semnat un memorandum cu training pentru piloți în mai multe locuri din Europa. De asemena, un alt document semnat este acel NATO Drone Edge, un proiect prin care țările membre admit să facă achiziții în comun pentru drone. Va fi un fel de marketplace testat de NATO, cu soluții testate de NATO, din care țarile vor putea cumpăra produse coordonate la nivel NATO. De asemenea, a fost semnat încă un proiect pentru acel NATO Global Eye, un sistem nou care înlocuiește celebrele aeronave AWACS, prin care se face supraveghere de la înaltă altitudine, pentru foarte multe detalii necesare și de interes pentru țările care au făcut join la acest memorandum”, a afirmat ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, în marja summitului NATO de la Ankara.
Ministrul Radu Miruță a precizat că România își menține creșterea cheltuielilor pentru apărare.
”E un semnal foarte bun pentru că România își menține creșterea cheltuielilor pentru apărare. Asta este o asumare a tuturor țărilor membri NATO la Summitul de la Haga de anul trecut. Însă e foarte limpede că nu e nevoie doar de bani suplimentari. Și aici România punctează din nou, pentru că necesitatea este de a dezmorți capabilități de producție în cât mai multe țări în NATO”, a adăugat el.
Miruţă a spus că, la discuţiile din urmă cu jumătate de an de la Comisia Europeană, i-a propus comisarului Andrius Kubilius o cartografiere a ceea ce au ţările „incomplet” în materie de industrie de apărare.
”Prin ceea ce a făcut România, prin SAFE, și asta este apreciat la nivel internațional, am gândit în interiorul României un mecanism ca prin banii pe care cheltuim să punem în funcțiune noi capacități, fabrici de producție în interiorul României. Este avantajos atât pentru bucata militară, care va avea disponibilitate de a lua produse la nevoie din interiorul țării, cât și pentru situația economică, rostogolirea banilor în industrie. Este evident un element pozitiv, însă la nivel NATO necesitatea este de a putea produce mai mult. În discuțiile de acum o jumătate de an de la Comisia Europeană, eu i-am propus comisarului Kubilius un mapping între ceea ce au țările incomplet. România, în cazul de față, are multe fabrici care nu mai au tehnologie, care au o alimentare individuală cu energie, au buncăre, au poligoane, au parametrii care nu pot fi cumpărați cu bani imediat. Poate că asta reprezintă 20-30% din ceea ce ar avea nevoie o fabrică nouă. Având în vedere că toată lumea spune că e nevoie să se dezvolte rapid capabilități adiționale, ceea ce am cerut la nivelul Comisiei Europene și începe să fie discutat, pentru că are foarte mult sens”, a afirmat ministrul interimar al Apărării.
Mai exact, a precizat el, România va veni cu capabilităţile în forma actuală iar acestora li se alătură „cu un strat suplimentar” alte ţări sau companii care au tehnologie.
”Este o suprapunere între ceea ce au țările incomplet și ceea ce au alte țăruri din perspectiva tehnologiei. Adică noi punem la dispoziție aceste capabilități, așa cum sunt ele, și peste ele vine un strat suplimentar din partea altor țări sau din partea alțor companii care au tehnologie, încercând să creștem ritmul în care se poate face producție. Dar da, nu-i nevoie doar de bani, ci este nevoie de mai multe locații în care să se facă producție și România a reușit asta după 30 ani, prin proiectele pe care le-a semnat în SAFE, unde nu se cumpără vechituri, nu se cumpără de pe raft, nu se cumpără din alte țări, ci altor țări li se pune condiția să vină să producă în România”, a explicat Miruță.
El a participat la NATO Security and Defence Industry Forum (NSDIF), desfăşurat în marja Summitului NATO.

