Egiptul anunţă descoperirea unor morminte sigilate timp de 2.000 de ani şi a unui oraş bizantin

Arheologii egipteni au descoperit o serie de morminte cu o vechime de aproape 2.000 de ani pe coasta mediteraneană, precum şi rămăşiţele unui oraş din epoca bizantină în Deşertul de Vest (Deşertul Libian), a anunţat Ministerul Turismului şi Antichităţilor din Egipt, informează duminică AFP.

La Marina El-Alamein, la aproximativ 100 de kilometri vest de Alexandria, săpăturile recente au scos la iveală 18 morminte greco-romane, conform unui comunicat emis sâmbătă de minister.

Mai multe camere funerare cu lespezile de piatră încă sigilate au fost descoperite de arheologi, iar un sarcofag de granit cu o lungime de aproximativ 2,5 metri a fost găsit cu capacul intact, ceea ce sugerează că mormintele au rămas neatinse timp de aproape două milenii.

În interiorul mormintelor, arheologii au găsit rămăşiţe umane, ceramică, amfore şi alte obiecte funerare.

Printre cele mai remarcabile descoperiri se numără 24 de obiecte de aur plasate în gura mai multor indivizi, o practică funerară asociată cu credinţele despre viaţa de apoi.

Se crede că situl aparţine oraşului antic Leukaspis, un port mediteranean care a prosperat între perioadele elenistică şi bizantină.

Această ultimă descoperire ridică la 44 numărul total de morminte cunoscute la Marina El-Alamein după identificarea acestui sit, în 1986, în timpul lucrărilor de construcţie, a precizat ministerul.

În plus, în oaza Dakhla din Deşertul de Vest egiptean, arheologii au descoperit rămăşiţele unui sat din epoca bizantină la Ain al-Sabil, datând din jurul secolului al IV-lea d.Hr., a anunţat vineri ministerul.

Acest oraş, construit din cărămizi de lut, prezintă o reţea stradală organizată, pieţe publice, clădiri rezidenţiale, o biserică în stil bazilică şi structuri defensive, atestând existenţa unei comunităţi urbane organizate în inima deşertului.

Situl a scos la iveală, de asemenea, aproximativ 200 de bucăţi de ceramică (ostraca/ostracon) inscripţionate în coptă şi greacă, precum şi monede de bronz şi de aur, dintre care unele datează din timpul domniei împăratului roman Constanţiu al II-lea (337-361 d.Hr.).

Egiptul încearcă să îşi sporească veniturile din turism, iar descoperirile arheologice majore sunt frecvent aduse în prim-plan pentru promovarea patrimoniului cultural al ţării şi atragerea vizitatorilor internaţionali.

Turismul reprezintă o sursă-cheie de valută în Egipt, alături de veniturile de pe urma Canalului Suez şi de banii aduşi de egiptenii care lucrează peste hotare.