Un tratament revoluționar pentru lupus a redus semnificativ simptomele la șoareci

Lupusul este o boală autoimună cronică care poate afecta țesuturile și organele corpului, provocând dureri, inflamații, oboseală extremă, erupții cutanate și dureri de cap. Boala are mai multe forme, iar în prezent nu există un tratament care să o vindece, terapiile disponibile având ca scop doar controlul simptomelor.

Totuși, cercetările avansează atât în înțelegerea cauzelor și factorilor declanșatori ai lupusului, cât și în dezvoltarea unor terapii noi. Având în vedere că aproximativ 1,5 milioane de persoane din Statele Unite suferă de lupus eritematos sistemic (LES), cea mai frecventă formă a bolii, identificarea unor tratamente mai eficiente reprezintă o prioritate.

Acum, cercetătorii au identificat pentru prima dată o bacterie intestinală strâns legată de apariția lupusului, rezultatele studiului fiind publicate în revista Nature Communications. Informează Science Alert.

Echipa, coordonată de cercetători de la University of Texas Health Science Center din San Antonio (UT Health SA), a administrat bacteria Faecalibacterium prausnitzii unor modele de șoareci cu lupus și a observat o reducere semnificativă a mai multor biomarkeri asociați bolii.

„Este pentru prima dată în cercetarea lupusului când identificăm o bacterie care lipsește din microbiom, iar reintroducerea ei are efecte benefice”, a declarat microbiologul Laurence Morel, de la UT Health SA.

Deși bacteria Faecalibacterium prausnitzii este cunoscută de mult timp oamenilor de știință, iar legătura sa cu lupusul fusese observată anterior, noul studiu oferă o imagine mult mai clară asupra rolului său protector.

Aceasta este una dintre cele mai abundente bacterii benefice din microbiomul intestinal. Cercetările anterioare au arătat că persoanele cu lupus netratat au niveluri semnificativ mai scăzute ale acestei bacterii.

De asemenea, se știe că F. prausnitzii contribuie la digestia fibrelor alimentare și ajută la menținerea integrității mucoasei intestinale, care formează o barieră protectoare între colon și restul organismului.

„Administrarea orală de F. prausnitzii sau a produselor rezultate din cultura acestei bacterii s-a dovedit capabilă să reducă răspunsul inflamator în modele animale ale altor boli”, notează autorii studiului.

Toate aceste dovezi i-au determinat pe cercetători să investigheze mai atent rolul bacteriei în lupus și mecanismele prin care aceasta ar putea oferi protecție.

„Având în vedere rolul esențial al F. prausnitzii în funcționarea microbiomului intestinal și deficitul acestei specii la pacienții cu lupus eritematos sistemic, am analizat dacă suplimentarea cu această bacterie poate restabili dezechilibrele microbiomului asociate bolii”, explică echipa de cercetare.

Oamenii de știință au analizat genele active ale bacteriei și substanțele chimice produse de aceasta. Ei au descoperit că reducerea populației de F. prausnitzii și, implicit, scăderea producției de butirat – un acid gras cu moleculă scurtă – afectează celulele producătoare de mucină care protejează mucoasa intestinală.

După introducerea bacteriei în intestinul șoarecilor, echilibrul microbiomului a fost restabilit. Digestia fibrelor s-a îmbunătățit, numărul celulelor cu rol antiinflamator a crescut, iar cercetătorii au observat îmbunătățiri și la nivelul rinichilor și splinei.

Descoperirea este deosebit de importantă deoarece, la oameni, lupusul netratat poate provoca leziuni severe ale rinichilor, care pot ajunge să necesite transplant.

În continuare, cercetătorii intenționează să studieze modul în care substanțele produse de F. prausnitzii interacționează cu celulele sistemului imunitar. Aceste informații ar putea contribui la dezvoltarea unor medicamente care să reproducă efectele benefice ale bacteriei.

Totodată, oamenii de știință subliniază că microbiomul intestinal și sistemul imunitar sunt influențate de numeroși factori, care ar putea acționa împreună în declanșarea lupusului și ar putea reprezenta viitoare ținte terapeutice.

Deoarece alimentația modifică rapid compoziția microbiomului intestinal, echipa își propune să studieze în continuare modul în care diferitele tipuri de carbohidrați influențează nivelul de F. prausnitzii și biomarkerii lupusului.

Rezultatele cercetării au fost publicate în revista științifică Nature Communications.