Rusia se confruntă cu cea mai amplă criză de carburanți de la începutul invaziei în Ucraina

Războiul dintre Rusia și Ucraina nu se mai măsoară doar în kilometri de front. Se măsoară în rafinării închise, în benzinării fără combustibil și în miliarde de dolari pierdute. După mai bine de patru ani de conflict, Kievul pare să fi găsit punctul cel mai sensibil al economiei ruse: petrolul. Iar pentru Vladimir Putin, aceasta riscă să devină una dintre cele mai costisitoare etape ale războiului.

Potrivit unei analize realizate de Radio Free Europe, pe baza datelor regionale și a informațiilor din teren, Rusia se confruntă cu cea mai amplă criză de carburanți de la începutul invaziei. Agenția Internațională pentru Energie vorbește despre un nivel de perturbare „fără precedent” în infrastructura energetică rusă. Estimările arată că peste 20% din capacitatea totală de rafinare a petrolului a fost scoasă din funcțiune, după valurile repetate de atacuri cu drone ucrainene asupra rafinăriilor, terminalelor petroliere și conductelor.

Loviturile nu mai sunt izolate. În ultimele luni au fost atacate opt dintre cele mai mari zece rafinării ale Rusiei, inclusiv rafinăria Kapotnia, principalul furnizor de carburanți pentru regiunea Moscovei. Reuters citează surse din industrie care susțin că instalația va rămâne închisă până cel puțin la sfârșitul acestui an. În paralel, au fost vizate terminalele petroliere din zona Mării Baltice și a Mării Negre, esențiale pentru exporturile de petrol ale Rusiei.

Consecințele încep să fie vizibile în întreaga Federație Rusă. Cel puțin 17 regiuni au introdus restricții oficiale la vânzarea benzinei și motorinei, iar un bilanț realizat de Radio Free Europe arată că 55 dintre cele 83 de entități federale ale Rusiei raportează restricții sau penurii de combustibil. În Crimeea ocupată, autoritățile au suspendat temporar vânzările de benzină după atacurile repetate asupra rutelor de aprovizionare.

Miza este uriașă. Petrolul și gazele naturale generează o parte importantă din veniturile bugetului federal rus și finanțează o parte consistentă a efortului de război. De aceea, strategia Kievului este simplă: dacă nu poate opri imediat ofensiva rusă pe front, încearcă să reducă resursele financiare care o alimentează. În același timp, atacurile obligă Moscova să investească miliarde în apărarea infrastructurii energetice și în reparații.

Schimbarea este posibilă și datorită dezvoltării spectaculoase a industriei ucrainene de drone. Față de începutul războiului, Ucraina produce acum drone cu rază lungă de acțiune și sisteme capabile să lovească ținte aflate la peste o mie de kilometri în interiorul Rusiei. Analiștii spun că această capacitate schimbă regulile jocului: războiul nu mai este limitat la linia frontului, ci afectează direct economia adversarului.

Pentru România și pentru Europa, evoluția este importantă din două motive. Pe de o parte, arată că infrastructura energetică devine o țintă strategică în conflictele moderne. Pe de altă parte, orice perturbare majoră a exporturilor rusești poate influența piețele internaționale ale petrolului și prețurile carburanților. După peste 1.580 de zile de război, bătălia nu se mai poartă doar cu tancuri și rachete. Se poartă și cu drone, rafinării și conducte. Iar pentru Kremlin, aceasta ar putea deveni cea mai scumpă confruntare de până acum.