Persoanele cu deficienţe de auz şi de vorbire pot cere acum ajutor la 112
După ani de zile sau chiar o viaţă întreagă în care au depins de alţii, persoanele cu deficienţe de auz şi de vorbire pot cere acum ajutor la 112. O aplicaţie dezvoltată special este funcţională la nivelul întregii ţări. Cei care nu aud şi nu vorbesc vor putea solicita ajutor de urgenţă fie prin apeluri video, conversaţii pe chat în timp real, pictograme sau mesaje predefinite.
Acum zece ani Andrei a trecut printr-o situaţie în care a avut nevoie să sune la 112 pentru bunica lui şi nu a putut.
Andrei Darie: Nu ştiam pe cine să întreb, să chem ambulanţa. Şi atunci vărul meu auzitor, i-am trimis mesaj şi i-am spus am nevoie urgent să chem o ambulanţă. Vărul s-a ocupat, a dat telefon la ambulanţă, dar a fost un pic mai complicat pentru că ambulanţa punea întrebări vărului şi vărul mi le trimitea mie prin mesaj.
Prin astfel de situaţii stresante au trecut multe dintre persoanele cu deficienţe de auz sau de vorbire.
Marinela Axinte: Eram singură acasă, copiii mici. Mi s-a făcut rău. Nu ştiam cum să chem. Şi copiii spuneau mama, mama mi-e rău. Şi nu aveam cu cine să comunic. Noroc că unul dintre copii a avut curaj şi s-a dus şi a bătut la vecini. Dar eu pe moment nu ştiam. Mă uitam la telefon şi ştiam că nu am ce să fac cu el.
De acum însă, persoanele care nu aud şi nu vorbesc vor putea apela Serviciul de urgenţă 112 prin aplicaţia Apel 112, disponibilă pentru Android şi IOS.
Cătălin Chircă, purtător de cuvânt, STS: Aplicaţia recent operaţionalizată la nivel naţional le oferă acces direct la serviciul de urgenţă 112 prin multiple canale de comunicare, cum ar fi apeluri audio-video, chat real time text, pictograme, mesaje predefinite, imagini şi videoclipuri.
La iniţierea unui apel, aplicaţia transmite automat operatorilor 112 localizarea celui care cere ajutor şi datele medicale ale acestuia completate în prealabil în profilul utilizatorului. Dacă e un apel video, interpretul mimico-gestual asigură comunicarea dintre cel care sună şi operatorul 112. Prin acest serviciu, care este permanent, se poate cere ajutor la Ambulanţă, Poliţie, SMURD, Pompieri, Jandarmerie, Salvamont.
Lena Dermengiu, jurnalist TVR, interpret în limba semnelor române: Este foarte clar că este un mare plus apariţia acestei aplicaţii, dar are limitări, pentru că numărul de interpreţi este mic în România. Şi mai există limitarea de limbă, pentru că există regionalisme şi în limba semnelor, astfel încât un interpret din Cluj este posibil să nu înţeleagă ce spune o persoană surdă din Moldova sau din Dobrogea.
În România trăiesc între 23.000 și 30.000 de persoane cu deficiențe de auz, potrivit mai multor statistici.

