Analiza CNN: Cele mai importante întrebări pe care le lasă nerezolvate acordul lui Trump cu Iranul

Luptele de arte marțiale mixte de la petrecerea de ziua de 80 de ani a președintelui Donald Trump au evidențiat ideea de dominare și victorii clare, fără echivoc. Evenimentul de la Casa Albă, desfășurat sub un cer furtunos, a fost un fundal neobișnuit pentru anunțul lui Trump că a încheiat un memorandum de înțelegere pentru a pune capăt războiului cu Iranul.

Însă orice paralelă pe care Trump o făcea cu stilul său politic energic merge doar până la un punct, deoarece blocajul din Orientul Mijlociu dintre superputerea americană și adversarul său mai slab nu are claritatea „loviturilor decisive” din ringul de MMA, notează CNN într-o articol-analiză.

Acordul ar urma să oprească luptele timp de 60 de zile, să elibereze controlul Iranului asupra rutelor de transport petrolier din Strâmtoarea Hormuz și să pună capăt blocadei navale americane. El ar trebui să intre în vigoare după o ceremonie de semnare în Elveția, vineri.

Vicepreședintele JD Vance a declarat pentru Fox News că acordul include o asigurare că Iranul nu va produce, procura sau cumpăra niciodată arme nucleare.

Vestea alimentează speranțele că o criză energetică provocată de război – cu efecte economice globale devastatoare – s-ar putea diminua, reducând presiunea asupra consumatorilor.

Orice înțelegere care pune capăt unui conflict – mai ales unul care a zguduit economia globală, a ucis 13 militari americani, un număr necunoscut de civili iranieni și a readus Libanul în situația de a fi prins în războaiele altora – este o evoluție binevenită.

Dar lipsa de detalii și termenii cunoscuți îl lasă pe Trump în fața a trei întrebări imediate, care vor influența viitorul strategic al Orientului Mijlociu, locul războiului în istorie și moștenirea sa politică:

► Deschiderea Strâmtorii și ridicarea blocadei înseamnă doar o revenire la status quo-ul de dinainte de război, din moment ce problema nucleară rămâne nerezolvată?
► Este Trump mai aproape de un acord nuclear mai bun decât pactul internațional negociat în era Obama, pe care Iranul îl respecta înainte ca el să îl anuleze în primul mandat?
► Și, cel mai important, dincolo de reducerea capacității militare convenționale a Iranului, a obținut acest război – pe care majoritatea americanilor nu l-au dorit și care a provocat suferințe economice globale – rezultate care să-i justifice costul?

Pe termen lung apar și alte întrebări, dacă memorandumului îi este respectată implementarea, inclusiv cum va folosi Iranul influența sa asupra Strâmtorii în viitor și dacă va încerca să o monetizeze.

Eșecul SUA și Israelului, după uciderea fostului lider suprem iranian Ali Khamenei, de a distruge regimul iranian – care se definește prin ostilitatea față de SUA și dorința de a elimina statul israelian – sugerează că tensiunile ar putea reaprinde conflictul.

În interiorul Iranului, dacă presiunile de război se reduc, va conta dacă regimul slăbit a fost afectat decisiv sau, dimpotrivă, întărit de supraviețuire și pregătit pentru o nouă etapă de represiune.

Consecințele războiului vor arăta dacă încercarea lui Trump de a impune forța militară a fost eficientă sau dacă a dus la o nouă umilire a SUA în Orientul Mijlociu.

Motive de optimism că războiul s-ar putea încheia

Faptul că, după săptămâni de declarații despre pace, memorandumul a fost recunoscut și de Iran este semnificativ.

„Mulți președinți au încercat să facă pace cu Iranul și au eșuat înaintea mea”, a declarat Trump.

Vance a spus: „Ce a făcut președintele este să elimine amenințarea nucleară a Iranului. Asta e rezolvat”.

Este o afirmație importantă, dar dacă se va confirma în negocierile viitoare, Trump ar putea fi creditat pentru rezolvarea unei confruntări care a durat aproape 50 de ani.

Totuși, acest verdict istoric este încă departe.

Problema centrală – cea care a declanșat războiul – este viitorul programului nuclear iranian și al stocurilor de uraniu îmbogățit, iar memorandumul lasă această chestiune pentru negocieri dificile.

De asemenea, există puține mențiuni despre limitarea sprijinului Iranului pentru grupări proxy sau despre programele sale de rachete, teme majore pentru Israel.

Diferențe de interpretare între SUA și Iran

Deja apar interpretări diferite: SUA spune că ridicarea sancțiunilor depinde de respectarea acordului, în timp ce Iranul afirmă că termenul de 60 de zile începe doar dacă SUA deblochează fonduri înghețate.

Încrederea este extrem de scăzută, iar șansele ca acordul să reziste până la semnarea finală sunt incerte.

Un analist CNN a descris situația ca fiind o „pauză temporară într-un război cald”, care va reveni la un „război rece”.

Speranțe economice și presiuni politice

Acordul ar putea reduce prețurile la petrol și ar putea debloca navele blocate în Golf, ceea ce ar diminua inflația globală.

Totuși, experții avertizează că efectele vor dura luni, iar Iranul ar putea impune taxe pentru navele care traversează Strâmtoarea.

Pentru Trump, scăderea prețurilor este esențială politic, deoarece inflația afectează popularitatea sa.

Democrații vor încerca să lege incertitudinile din politica externă de problemele economice interne.

Concluzie

Deși acordul este prezentat ca un progres major, el ridică mai multe întrebări decât răspunsuri. În forma actuală, el nu rezolvă conflictul nuclear și nici nu oferă o victorie clară, iar succesul real depinde de negocierile viitoare.

În esență, Trump nu a obținut încă un „final clar”, ci doar o pauză într-un conflict complicat.