După 178 de ani | Adunarea Naţională franceză aprobă abrogarea aşa-zisului „Code noir” referitor la sclavia în colonii

Adunarea Naţională franceză (camera inferioară a parlamentului) a aprobat joi în unanimitate abrogarea aşa-zisului „Code noir” (Codul negru) şi a tuturor textelor privind reglementarea sclaviei în coloniile franceze, care nu au fost niciodată abrogate oficial după 1848, transmite AFP.

Proiectul de lege, care a fost susţinut de toţi cei 254 de deputaţi prezenţi, din toate grupurile politice, vizează abrogarea unor edicte regale datând din secolele al XVII-lea şi al XVIII-lea care tratează, în special, persoanele înrobite drept „bunuri mobile” putând fi dobândite de un stăpân la fel ca alte bunuri şi care au instituit pedepse pentru evadare mergând de la tăierea urechilor până la pedeapsa cu moartea.

„Rănile istoriei”

La 25 de ani după ce legea Taubira (denumită după fosta ministră a justiţiei Christiane Taubira) a recunoscut comerţul cu sclavi şi sclavia drept crime împotriva umanităţii, raportorul Max Mathiasin (Guadelupa, Antilele Franceze) a prezentat noul proiect drept un „act puternic de comemorare, dreptate şi recunoaştere”, chiar dacă nu va putea „vindeca singur rănile istoriei”.

Dezbaterile s-au axat în mare parte pe istoria sclaviei şi colonialismului din Franţa şi efectele încă vizibile astăzi ale acestora, prin inegalităţile persistente dintre teritoriile de peste mări şi Franţa continentală, precum şi discriminarea cu care se confruntă persoanele de culoare.

„Ce înseamnă abrogarea Codului negru în 2026 (…) dacă teritoriile de peste mări continuă să fie privite de la Paris ca periferii îndepărtate?”, a întrebat retoric deputata Emeline K/Bidi (Reunion, grupul comunist).

O „logică a culpabilităţii”

Un alt articol al textului prevede că guvernul trebuie să prezinte un raport privind legislaţia colonială şi efectele sale pe termen lung, în special în ceea ce priveşte rasismul şi locul acordat istoriei sclaviei în programele şcolare.

„Sclavia a fost o tragedie şi o crimă împotriva umanităţii” şi „toate formele de comerţ cu sclavi au fost tragedii”, a declarat Julien Odoul (Adunarea Naţională, extremă dreapta), estimând că articolul în cauză „vizează să prindă generaţii întregi într-o logică a culpabilităţii, resentimentelor şi răzbunării”.

Gabrielle Cathala (France insoumise, stânga radicală) l-a acuzat în schimb pe colegul său de parlament de „revizionism istoric şocant”.

Proiectul de lege urmează acum să ajungă la Senat (camera superioară), deşi nu a fost stabilită o dată în acest moment. Săptămâna trecută, el a primit sprijinul preşedintelui Emmanuel Macron, care a afirmat că menţinerea acestor texte în lege, chiar şi lipsite de efect juridic, constituie „o trădare a ceea ce reprezintă Republica”.

Despăgubiri

Problema despăgubirilor a alimentat de asemenea dezbaterile, mai mulţi deputaţi subliniind că foştii proprietari de sclavi au primit despăgubiri, spre deosebire de sclavii înşişi.

La recepţia de la Palatul Elysee pentru cea de-a 25-a aniversare a legii care recunoaşte comerţul cu sclavi şi sclavia drept crime împotriva umanităţii, Macron a notat că „această problemă imensă” nu trebuie evitată, dar a adăugat că este important să nu se „facă promisiuni false” şi nu a anunţat nicio acţiune concretă.

Textul în sine nu abordează subiectul, întrucât raportorul Max Mathiasin a dorit să menţină „coerenţa” acestuia şi să abordeze problema despăgubirilor într-un context mai larg.

Deputaţii au adoptat şi un amendament conform căruia Franţa recunoaşte că „toate textele care au instituţionalizat reducerea fiinţelor umane la statutul de bunuri mobile, au organizat deportarea lor, exploatarea lor, precum şi violenţa exercitată împotriva lor sunt indisociabile de crimă împotriva umanităţii”. Preluare Agerpres