11 May 2026, 20:03 (actualizat 12 May 2026, 20:04)
România rămâne temporar fără energia nucleară care se produce la Cernavodă. Deficitul este de 1400 de megawați, așa că acum depindem și mai mult de importuri, ceea ce înseamnă tarife și mai mari pentru consumatori. Românii plătesc cea mai scumpă energie electrică din Uniunea Europeană, raportat la puterea de cumpărare.
Cele două reactoare de la Cernavodă au fost oprite pentru lucrări tehnice de întreținere. Împreună produceau 1400 de megawați, care acum vor fi acoperiți din alte surse. Doar o mică parte se poate produce în țară.
Ionuț Purica, expert în energie: E necesar să importăm și se importă puternic în perioada asta, mai ales la perioade de vârf dimineața și seara. Sper că reactorul 2 va intra cât de repede și este deja un semnal că n-ar trebui să mai închidem cărbunii.
Problema este de durată. La finalul anului următor, Unitatea 1 de la Cernavodă va fi oprită pentru retehnologizare, iar lucrările vor dura peste doi ani. În aceste condiții, capacitatea va fi redusă la doar 700 de megawați. Autoritățile mizează pe termocentralele care folosesc gaze.
Ilie Bolojan, prim-ministrul interimar: Voi trece pe la șantierul Termocentralei de la Iernut. Odată cu finalizarea acestei centrale și cu cea de la Mintia, de la anul vom avea o producție de energie în bandă suficient de puternică ca să putem echilibra sistemul național și e unul din cele mai importante proiecte din Energie.
Dependentă de importuri de energie electrica şi cu unele dintre cele mai mari preţuri din Uniunea Europeană, România ar putea avea, de anul acesta, noi capacităţi de producţie, de mari dimensiuni. Centralele de la Mintia şi Iernut vor fi primele finalizate după mai bine de un deceniu. Primul efect scontat este ieftinirea energiei. Dar experţii susţin că până la facturi mai mici este cale lungă.
10 May 2026, 19:31
România își poate tripla producția de energie nucleară în următorii 10 ani. Sunt în plină dezvoltare reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, iar un proiect american va instala o centrală nucleară cu minireactoare modulare la Doicești, în locul fostei termocentrale pe cărbune.
Președintele Nicușor Dan, ca și alți lideri europeni, susține viitorul energiei nucleare.
Nicușor Dan, președintele României: Europa a făcut greșeli. Când a renunțat la nuclear și și-a bazat energia pe gaz ieftin din Rusia, asta a fost o greșeală.
Ursula von der Leyen, președintele Comisiei Europene:Dacă în 1990 o treime din producția de energie electrică era asigurată prin centrale nucleare, astăzi vorbim de aproape 15%. Această alegere de a reduce ponderea energiei nucleare a fost o greșeală strategică pentru Europa.
În condiții normale, reactoarele nucleare de la Cernavodă asigură peste 25% din producția națională de energie electrică.
