„Război sau pace”: cum a devenit Ucraina tema centrală a alegerilor din Ungaria

„Război sau pace” – așa a fost prezentată miza alegerilor din Ungaria de către premierul Viktor Orbán. Liderul de la Budapesta a susținut în campanie că adversarii săi ar putea împinge țara în războiul din Ucraina, acuzație respinsă de partidul de opoziție Tisza.

Scrutinul a atras atenția unor actori globali importanți – Washington, Moscova, Bruxelles și Kiev – deoarece continuarea sau sfârșitul erei Orbán ar putea avea implicații geopolitice semnificative. Totuși, potrivit unei analize Politico, nu există semne clare că liderul opoziției, Péter Magyar, ar reprezenta alternativa pro-Ucrainei pe care o speră unii oficiali europeni.

În ultimii ani, Viktor Orbán a fost acuzat de criticii săi că s-a apropiat de Rusia și a adoptat o poziție tot mai ostilă față de Kiev.

Viktor Orban, premierul Ungariei: Vă mulțumesc că mi-ați permis să fiu aici, împreună cu dvs., în această piață fantastică. Ruși, plecați acasă! Avem oaspeți! Este adevărat, nu sunt invitați, dar trebuie să ne comportăm uman chiar și cu oaspeții neinvitați.

Ministrul său de externe, Péter Szijjártó, a recunoscut că a informat Moscova după unele reuniuni sensibile ale Uniunii Europene, iar guvernul de la Budapesta a menținut relații strânse cu companii energetice rusești.

De asemenea, autoritățile ungare au acuzat Ucraina și Uniunea Europeană de ingerință în campania electorală. Szijjártó a vorbit chiar despre o presupusă operațiune de spionaj menită să influențeze alegerile din Ungaria.

Péter Szíjjártó, ministrul de externe al Ungariei: Zelenski și-a trimis agenții aici. Zelenski și-a activat spionii. Zelenski a transformat Ungaria într-o zonă de spionaj. Nu putem permite acest lucru.
Este scandalos. Acesta este un atac la suveranitatea Ungariei.

În plan european, Budapesta a blocat timp de luni de zile un împrumut de 90 de miliarde de euro destinat sprijinirii Ucrainei.

În discursurile sale de campanie, Orbán a prezentat alegerile ca pe o alegere între propriul guvern și influența Kievului.

Întrebarea care se pune acum este dacă Péter Magyar, liderul opoziției, ar putea deveni alternativa pro-Ucrainei dorită de unii lideri europeni. Deocamdată, analiștii spun că Magyar a evitat în mare măsură această temă în campanie.

Politicianul este un conservator și s-a declarat împotriva trimiterii de ajutor militar către Ucraina.

În unele chestiuni, precum migrația, extinderea Uniunii Europene sau acordul comercial Mercosur, pozițiile partidului Tisza sunt similare cu cele ale Fidesz.

Magyar a propus însă reducerea dependenței Ungariei de petrolul rusesc până în 2035, un calendar mai lent decât cel dorit de Uniunea Europeană, care vizează anul 2027.

În doar doi ani, Péter Magyar a construit o mișcare de opoziție de dreapta moderată, capabilă să conteste sistemul politic construit de Viktor Orbán, bazat pe ceea ce premierul ungar a numit „democrație iliberală”.

Péter Magyar: În pofida a tot felul de campanii de denigrare, a unor greşeli ale UE, pentru că aredestul de multe probleme, maghiarii văd în continuare că pacea și dezvoltarea Ungariei sunt garantate de apartenența la UE și NATO. Cred că Tisza va avea o victorie covârșitoare, pentru că nici măcar alegătorii Fidesz nu vor ca țara noastră să fie un stat marionetă al Rusiei, o colonie, o fabrică de asamblare, în loc să aparțină Europei.

O eventuală înfrângere a lui Orbán ar reprezenta și un eșec pentru mișcarea populistă globală. Din acest motiv, alegerile din Ungaria au fost urmărite cu atenție și la Washington.

Președintele Donald Trump a promis sprijin pentru economia Ungariei dacă Orbán va câștiga, iar vicepreședintele JD Vance a vizitat Budapesta în timpul campaniei electorale.