Premierul Ilie Bolojan și ministrul Energiei, Bogdan Ivan, au anunțat măsuri pentru piața energiei

Premierul Ilie Bolojan și ministrul Energiei, Bogdan Ivan, au susținut o conferință de presă, la Palatul Victoria. Tema conferinței: proiecte în domeniul energetic. TVR Info a transmis în direct.

Premierul Ilie Bolojan:

• Unul din cele mai importante domenii pentru România e energia electrică
• Prețurile la energie sunt date în principal de două aspecte: de capacitățile de producție și de regulile din piață, de reglementări
• e nevoie să îmbunătățim reglementările: creșterea capacității de producție și îmbunătățirea reglementărilor sp ducă la prețuri mai mici în energie în perioada următoare și la îmbunătățirea siguranței energetice a țării noastre
• avem nevoie de colaborarea ANRE, de sprijin guvernamental, parlamentar,
• Umărim cinci direcții strategice
• prima, deblocarea proiectelor viabile prin eliberarea capacităților de rețea și reducerea costurilor de acces la rețelele electrice, să desființăm avizele tehnice de racordare speculative, care blochează sau scumpesc accesul la rețelele electrice
• a doua direcție: îmbunătățirea performanței companiilor de stat din domeniul energiei, au un rol vital, să revizium indicatorii de performanță, să stabilim criterii fără echivoc, pentru pierderea mandatului în cazul în care indicatorii nu se realizează
• a treia direcție, reducerea distorsiunilor pe piața de energie. Piața de energie influențează cu câteva procente bune prețurile finale la cosumatori. E nevoie să reducem volatilitatea, să reducem cantitățile care se tranzacționează pe piețele zilnice, să extindem cantitățile care se comercializează pe termen lung cu clienții finali
• a patra direcție, creșterea capacităților de stocare. Avem o pondere importantă a energiei care e fluctuantă, pe bază de eolian și fotovoltaic, să echilibrăm aceste piețe
• a cincea, să ne susținem investițiile strategice în domeniul energiei. Sunt investiții în derulare mari, care pot influența semnificativ piața de energie din România, de la interconexiunile mari și rețelele transfrontaliere, de la investițiile majore în zona de producție atât în bandă care sunt cel puțin 10 la sută din totalul de producție de energie, de la accelerarea unor investiții peste o valoare semnificativă, simplificarea proceselor de autorizare și a procedurilor de expropriere
• Aceste direcții am convenit să le urmărim în perioada următoare
• Despre deblocarea proiectelor viabile prin eliberarea capacităților de rețea și prin reducerea costurilor de întărire.
• Ca să livrezi energie, ai nevoie de acces la rețele. Și noi trebuie să desfințăm avizele tehnice de racordare care blochează sau scumpesc acest acces.
• De ce trebuie să facem asta? Suntem în situația în care, față de aproximativ 9.000 de Megavați putere zilnică pe care are nevoie economia românească, am emis avize tehnice de racordare de peste 78.000 de Megavați la finalul anului trecut și în această primăvară am ajuns la 80.000 de Megavați. Deci de aproape 10 ori puterea de care avem nevoie.
• Așa cum se vede în acest grafic, în ultimii 3 ani de zile am avut cele mai mari creșteri, 27.000 de Megavați, 30.000 de Megavați.
• Deci cea mai mare parte din aceste avize tehnice de racordare au fost emise în ultimii 3 ani de zile și suntem în situația în care analizând ce s-a întâmplat cu aceste avize, cum au evoluat, constatăm că sub 10% din ele au avansat.
• Și aveți aici situația modului în care au avansat și, așa cum se vede, din cei 80.000 de Megavați, în jur de 8.000 de Megavați au avansat. Asta înseamnă că 90% din aceste proiecte sunt cu caracter speculativ.
• Cei care au obținut aceste proiecte nu intenționează să le dezvolte, ci urmăresc să le vândă. Ele oricum n-ar fi viabile, pentru că depășind de foarte multe ori consumul nostru, nu pot fi efectiv, n-ai cui să vinzi această energie ipotetică.
• Poate am alimentat și Europa Centrală, dar în mod efectiv blochează accesul investitorilor serioși, care dispun de finanțări și nu se pot racorda.
• Cei care vor să facă investiții sunt nevoiți  sau să cumpere aceste proiecte sau să plătească costuri suplimentare, așa numitele întăriri de rețea, pentru a-și crește capacitatea rețeilor din zona respectivă, în așa fel încât să se poată conecta.
• Cum am ajuns aici? Am avut reglementări permisive, ani de zile nu am avut garanții, din 2024 am ANRE prin regulamente a impus anumite garanții, dar gândiți-vă că sunt 5% din valoarea racordării, nu din valoarea investiției, deci au fost destul de reduse, s-au mai impus niște termene de-a care au fost prelungite, cert este că neavând reglementări clare, s-au permis aceste acțiuni speculative.
• De asemenea, nu am avut proceduri competitive și, în principal, Transelectrica,  care a emis peste 2,3% din aceste puteri, care țin de aceste avize, a eliberat aceste documente și, funcție de dinamica și de contactele care erau cu Transelectrica, se rezolvau mai devreme sau mai târziu.
• Sunt și efecte colaterale importante în agricultură, gândiți-vă că avem zecile hectare de terenuri care sunt scoase formal din circuitul agricol, fără să se facă investiții pe ele.
• Ce s-a făcut până acum? V-am spus, s-au modificat aceste reglementări, chiar dacă anul trecut au ajuns la termen aproximativ 8.500 de Megawați, dar, per total, avem deci 80.000 și nu mai putem să continuăm în felul acesta.
• Ce trebuie să facem? Să înăsprim regulamentele, să mărim semnificativ garanțiile, să impunem termene ferme până la care trebuie să se realizeze aceste investiții, să se obțină documentațiile, iar dacă nu se obțin aceste termene ferme, înseamnă că cei care au depus garanția trebuie să-și o piardă în favoarea societății Transelectrica sau a celorlalți deținători de rețele sau în favoarea statului.
• Deci, în această săptămână s-a finalizat consultarea publică pe care ANRE a făcut-o pentru a modifica acest regulament. Apreciez că creșterile de garanție de la 5 la 20% din valoarea racordării sunt mici și, în săptămâna următoare, când va avea loc o dezbatere pe această temă, nu guvernul va comunica propunerile către ANRE solicitând includerea acestor propuneri în noul regulament, în așa fel încât, până la sfârșitul acestei luni, să avem nou regulament publicat.
• Avem o țară care are reglementări fără echivoc și performează în domeniul fotovoltaic.
• Este vorba de Spania, care a avut și ea o astfel de etapă în anul 2019-2020, constatând un număr mare de proiecte speculative, au luat măsuri serioase și, astăzi, acest fenomen este eliminat total. Asta înseamnă că au impus garanții serioase, de exemplu, 40 euro per Kilowatt de investiție, ceea ce, dacă am traduce în limbajul nostru, ar trebui să punem garanții care să se ridice la aproximativ 10% din valoare investiției, care sunt similare cu garanțiile pe care constructorii trebuie să le depună atunci când participă la o licitație, deci când realizează un proiect.
• În condițiile în care vom face acest lucru, vom impune termene scurte, în așa fel încât să se parcurgă procedurile, am putea, ca în a doua jumătate acestui an și cel târziu anul viitor, să ne rămână în piață un număr de avize tehnice de racordare care reprezintă companii serioase, care au finanțare și pe care le vom revedea realizate.
• Dar cel mai important lucru înseamnă că se vor elibera practic rețelele noastre și vom putea permite investitorilor serioși care sunt pe piața românească, care vor să acceseze finanțări pe care le pun Ministerul Energiei și Guvernul la dispoziție sau care au finanțările proprii bancare să poată realiza aceste investiții.
• Dar pentru asta e nevoie să deparazităm practic rețelele noastre de aceste avize tehnice de racordare și putem să facem acest lucru adoptând până la sfârșitul acestei luni acest nou regulament care să rezolve aceste lucruri.
• Este foarte important ca Transelectrica să aibă o strategie privind nevoile României, pentru că trebuie să stabilim cu exactitate unde avem nevoie de fotovoltaic dacă avem nevoie, unde avem nevoie de stocare și nu să lăsăm pe unii să identifice un teren unde pot depune proiectul pentru că, în felul acesta, în loc să limităm dezechilibrele, le complicăm și mai mult.
• A doua direcție importantă este îmbunătățirea performanței companiilor de stat din domeniul energiei. Cea mai mare parte a energiei din România este produsă de companii de stat și trei companii, de exemplu, Hidroelectrica, Nuclearelectrica și combinatul Oltenia reprezintă peste 60% din producția de energie a României dacă mai transferăm și centralele din marele orașe din România pe gaz ajungem la peste 2-3 din această producție, prin urmare, orice fel de îmbunătățire a performanței acestor companii se va reflecta în prețuri, în cantități și măsuri în piață.
• Actualele conduceri ale acestor companii au fost selectate pe baza legislației pe care o avem Ordonanța privind Guvernanța Corporativă. Am tot respectul pentru mulți oameni de decizie din companii și consider că unii fac o treabă bună dar dacă facem o analiză de ansamblu ce constatăm? Că un grup de firme de consultanță care au fost specializate în recrutări în sectorul public au derulat concursuri, iar la finalul acestor concursuri au câștigat persoane care dacă le analizăm vedem că, într-o formă sau alta au conexiuni cu sectorul guvernamental, cu zona politică.
• Nici asta nu este o problemă, pentru că nu este o problemă să fie susținut cineva pe un post. Important este că atunci când ajungi acolo să fac o treabă cât mai bună și să rămână pe acest post dacă face performanță. Dacă nu, sau contractul sau cetățenii trebuie să îi încheie mandatul.
• Asta înseamnă că astăzi, din păcate, în foarte multe companii avem indicatori de performanță care sunt nerelevanți, care nu sunt fără echivoc în așa fel încât dacă nu ți-ai realizat indicatorii să îți pierzi mandatul.
• V-aș da trei exemple diferite.
• În condițiile în care, de exemplu, la combinatul Oltenia ar fi fost niște indicatori de performanță de 5-6 ani de zile relevanți exact și realizarea unor grupuri energetice noi pe gaz, realizarea unor grupuri energetice pe fotovoltaic, ar fi fost clauză explicită cu ani, cu termene, sunt convins că managerii de ar fi fost mai determinați să le termine la timp.
• Dar întrucât indicatorii au fost generali ele nu s-au terminat aceste investiții noi n-am valorificat banii și avem și probleme pe componenta de decarbonizare și domnul ministru știe pe ce eforturi am făcut pentru a rezolva aceste probleme.
• Avem un grup energetic important la Iernut și sunt convins că dacă de 10 ani de zile de când acest grup este în lucru ar fi fost niște indicatori fără echivoc legate de finalizarea acestui grup, la o anumită dat, iar dacă n-ai terminat investiția și nu îți invrează energie în sistem, îți pierzi mandatul. conducerile Romgaz indiferent câte au fost mult mai atente la finalizarea acestui proiect.
• La Hidroelectrica în condițiile în care ai angajamente de realizare de 500 de Megawați, de exemplu de proiecte în zona de energie și ele ar fi fost cât se poate declara să fie pe stocare, de exemplu, sunt convins că dacă ar fi fost fără echivoc un anumit număr de Megawați într-un an, un anumit număr de Megawați în alt an și așa mai departe, conducerile Hidroelectrica ar fi realizat aceste investiții așa cum le-au realizat privații, iar energia pe care am putea folosi ca să elibrăm sistemele, să le echilibrăm seara, ar fi fost într-o cantitate mult mai mare gestionată de companiile de stat
• Ce trebuie să facem aici? Să audităm toate contractele de mandate, să evaluăm indicatorii de performanță, să vedem care sunt relevanți, care nu sunt relevanți, să-i revizuim, să introducem indicatorii care sunt clari și măsurabili și să încheiem noile contracte de mandat sau contractele revizuite cu actuale conduceri, dacă vor performa, felicitări, foarte bine dacă nu, trebuie înlocuiți, pentru că altfel România pierde oportunități și proiecte importante pe care ministerul, pe care guvernul le doresc a fi realizate, pe care privații le doresc a fi realizate, dar depinde ce fac managerii companiilor de stat
• Marile racordări, de exemplu, vor fi întârziate sau pierdute. Acestea sunt cele două aspecte pe care am dorit să le punctez.

Bogdan Ivan, ministrul Energiei

• Am mai aplicat asupra segmentului de producție a energiei electrice din țara noastră și a proiecției pe care o avem pentru România pentru finalul anului 2026, pentru finalul anului 2027 și pentru finalul anului 2030
• Din punct de vedere al investițiilor pe care le preconizăm să fie terminate și să injecteze energie în rețea, până la finalul anului 2027, adică în 2 ani de zile, vom intra cu aproximativ 5.800 de MW, dintre care 3.600 regenerabile, diferența gaz, gas-to-power.
• Din punct de vedere al suturii acestor investiții, care sunt derulate acum de către Ministerul Energiei prin PNRR și prin Fondul pentru Modernizare, până la finalul acestui an, vom avea în total puterea instalată nouă de circa 2.000 de MW pe solar, 350 de MW pe eolian, 2.200 de MW pe gaz, cele două centrale de la Arad și Constanța, plus Iernutul, care are ca termen de finalizare anul 2026, precum și centrala de la Mintia, care este într-o fază avansată de implementare, care este o investiție privată extrem de importantă.
• Întreaga filosofie pe care am abordat-o, o dată cu crearea de portofolii de Ministerul Energiei împreună cu specialiștii în piață, a fost cea în care am analizat datele de producție, precum și datele referitoare la prețuri. Pentru că principala problemă pe care o avem în momentul de față este acest preț extrem de ridicat. Avem situația în care s-a investit masiv în producție fotovoltaică și astfel am ajuns ca, în timpul zilei, când avem soare și în România, și în Bulgaria, și în Ungaria, să ajungem la un preț negativ, să ajungem la un preț de 1 lei, 5 lei, 10 lei pe MW.
• În momentul de față, toate investițiile prioritare pe care le gestionăm la nivelul Ministerului Energiei sunt orientate înspre stocare, iar până la finalul acestui an vom avea instalat 1500 de MW stocare din PNRR și din Fondul pentru Modernizare.
• De asemenea, am pregătit două sesiuni de finanțare în valoare de 300 de milioane de euro pentru parcuri de stocare stand-alone, care vor veni pentru echilibrarea sistemului energetic național.
• Dacă, de exemplu, în timpul zilei când avem o supraproducție, reușind să înmagazinăm acea energie, vom putea folosi seara când avem vârf de consum, automat vom fi în situația în care vom putea să temperăm aceste crește de prețuri, vom putea să temperăm piața de echilibrare care astăzi, pentru doar 18% din cantitatea de energie care se consumă la nivel național, costul ei depășește 40% din costul total al energiei care se consumă astăzi în România.
• De asemenea, două priorități extrem de importante.
• 1. Producția de energie electrică din hidro pentru stocare prin pompaj. Avem două proiecte la care lucrăm în momentul de față, pentru analiza studiilor de fezabilitate, la Tarnița, în județul Cluj, și la Frasin, în județul Neamț.
• În data de 28 februarie a fost adoptat în Guvernul României un memorandum prin care s-au clarificat aspectele legale despre parcurgerea etapelor pentru implementarea acestor proiecte și mergem înainte cu toată forța.
• 2. Unitățile 3 și 4 de la Cernavodă. În momentul de față avem deja demonstrat că cea mai sigură energie electrică produsă în bandă, care poate să asigure stabilitatea în piață, este energia nucleară.
• România are o experiență de peste 30 de ani în operarea unor astfel de central, tehnologie occidentală, pe care o operează foarte bine și pentru care suntem pregătiți să continuăm cu aceste două unități extrem de importante, pentru care am solicitat încât de la început, în mandatoriu împreună cu domnul prim-ministru, atât Băncii Mondiale cât și altor instituții financiare internaționale suport pentru finanțare pentru aceste proiecte extrem de importante.
• Iar în cursul săptămânii viitoare voi avea o discuție importantă la Washington pe tema finanțării acestor proiecte.
• De asemenea, referitor la punctul pe care l-a sublinat domnul prim-ministru cu privire la proiectele strategice.
• Nu putem să punem pe același nivel de egalitate un proiect de 5 MW, care este important și el, cu proiecte de 200, 300, 500 MW.
• În acest punct de vedere, pentru a asigura un fast line pe tot ce înseamnă proceduri, pe tot ce înseamnă avize de mediu, pe tot ce înseamnă acorduri, autorizații de construcție, intrăm într-un mecanism în care selectăm proiectele care au o valoare de investiții de minim 300 de milioane de euro, actualizăm lista proiectelor strategice la nivel național pentru a putea beneficia de un regim rapid de implementare la nivel național.
• De asemenea, împreună cu o ordonanță prin care vom face mult mai simplu exproprierile în tot ceea ce înseamnă transportul de energie electrică și gaze naturale.
• Avem un model care funcționează foarte bine la Compania Națională de Investiții Rutiere, la Transgaz, vrem să-l aducem și în cazul energiei electrice.
• Avem proiecte pentru care există finanțare, încă de acum 5-6 ani, care puteau să fie executate, dar care nici până la momentul de față nu au un progres mai mare de 2% din cauza faptului că nu s-au putut aceste proceduri de expropriere și din cauza birocrației. Iar România nu mai are timp.
• Un european a înțeles, în sfârșit, că singura șansă pentru competitivitatea țărilor noastre și economiilor noastre este să producem mai multă energie, să ne interconectăm și în acest punct de vedere vreau să vă spun că la propunerea Guvernului României, la nivelul Consiliului Miniștilor Energiei, Comisarul European Dan Jorgensen a promovat o inițiativă prin care toate investițiile în interconectări, inclusiv cele din Austria, Ungaria, care astăzi nu sunt făcute și ne privează energie ieftină din vestul Europei, sunt stablite ca prioritar și au o alocare crescută de 5 ori, de la 6 miliarde de euro la 30 de miliarde de euro.
• De asemenea, referitor la indicatorii de performanță ai companiilor, aceste companii extrem de importante pentru România, care produc peste 60% din cantitatea de energie din țară noastră, dincolo de indicatorii clasice a unei companii și anume de productivitate au și un rol de stabilizare a prețului pentru companii și pentru persoane fizice.
• Din acest punct de vedere, faptul că aceste companii au un buget de 10 miliarde de lei capacități de investiție pentru anul 2026 și 2027, reprezintă o oportunitate uriașă pe care dorim să o fructificăm la nivelul Guvernului României, pentru a reuși ca acolo unde nu avem suficiente resurse europene de finanțare, fie că vorbim despre producție, fie că vorbim despre stocare, să investim acești bani cu extrem de multă tenacitate și impact asupra sistemului energetic național.
• Energia se regăsește într-o proporție cuprinsă între 10% și 78%  în toate produsele industriale pe care astfel se produce România, având un preț ridicat al energiei, automat avem un nivel redus al competitivității companiilor din țara noastră.
• Iar acum, în acest context extrem de complicat, vedem cât de important este să producem mai multă energie, cât de important este să producem mai mult gaz și cât de important este să avem capacitatea să stocăm.
• Și dincolo de orice greșeli care au fost făcute de-a lungul timpului în ultimii ani, e un moment zero de la care lucrurile se resetează, de la care indiferent cine cum a interpretat anumite lucruri, acum le corectăm împreună într-un mod transparent, corect, pentru a putea să nu ne mai încurcăm unii pe alții și pentru acei investitori care sunt cu adevărat serioși și vor să intervină și să investească în țara noastră, să știe că, atunci când vor să investească în energie în România, au statul partener și atunci când vor să vină să investească în industrie sau în orice alt domeniu economic care are nevoie de energie și de gaze naturale, au un preț stabil, timp de 5 ani, au o prediție foarte clară legată de capacitatea energetică a țării noastre, de localizarea principalelor noduri de producție a energiei electrice și de un preț creditibil pentru următorii 5-10 ani.
• Doar așa vom putea să reconstruim industria România și să ne dezvoltăm și să trecem de la statutul de industrie marginală înspre un statut care cred că îl putem pretinde cel de putere industrială în Europa Centrală și de Est. Îi mulțumesc domnului prim-ministru pentru suportul acordat și pentru leadership-ul în această chestiune extrem de importantă.
• Vreau să mai sublinez modul în care în ultimele 8 luni de zile am avut o absorbție crescută cu 539% în materie de plăți PNRR, cu 490 de milioane de lei și pe fondul de modernizare o absorbție crescută cu 2.084%, 650 de milioane de lei, raportat la perioada anterioară de 8 luni de zile.