Cum au ajuns supermarketurile din Finlanda esențiale pentru apărarea țării

Dacă Finlanda s-ar confrunta vreodată cu o agresiune din partea Rusiei, Janne Ahtoniemi ar ști exact ce are de făcut. Ar intra imediat în acțiune, dar poate nu în modul la care te-ai aștepta. Ai putea crede că Ahtoniemi este soldat în armata finlandeză, însă pregătirea sa ține, de fapt, de munca lui în cadrul lanțului național de supermarketuri S Group, scrie BBC.

În cazul în care Finlanda ar fi invadată sau atacată în alt mod – de exemplu printr-un atac cibernetic major la nivel național – S Group are un plan detaliat despre cum ar contribui la efortul național. Compania ar trebui să se asigure că populația de aproximativ 5,6 milioane de oameni are acces la suficiente alimente.

Și alte companii mari din țară, considerate critice, precum firmele din domeniul apărării, companiile de transport sau cele de securitate cibernetică, au propriile planuri detaliate de urgență pentru situații de criză, fie că acestea sunt provocate de conflicte cu alte state sau de dezastre naturale.

„Siguranța aprovizionării în Finlanda se bazează pe decenii de pregătire și exerciții constante”, spune Ahtoniemi, șeful departamentului de management al riscurilor din cadrul S Group. „Companiile înțeleg această perspectivă și rolul lor în acest sistem. De aceea, oamenii și companiile sunt dispuși să investească în securitatea aprovizionării”.

Cele patru state nordice – Finlanda, Suedia, Norvegia și Danemarca – aplică de zeci de ani o strategie de „apărare totală”. Aceasta presupune existența unor planuri prin care sectorul militar și cel civil colaborează strâns.

De la invazia Rusiei în Ucraina din 2022, Finlanda a dus acest concept la un alt nivel, întărindu-l considerabil și implicând mai mult mediul de afaceri. Astăzi, Finlanda numește această abordare „securitate cuprinzătoare”.

Având în vedere că țara are o frontieră de 1.340 km cu Rusia, această decizie nu este surprinzătoare.

Guvernul finlandez a prezentat noua politică anul trecut, într-un document intitulat Strategia de securitate pentru societate, pe care îl descrie drept „cel mai important document care ghidează securitatea cuprinzătoare în Finlanda”.

Companiile considerate critice participă la „comitete de pregătire” alături de reprezentanți ai autorităților locale și ai guvernului central și iau parte la exerciții naționale.

Pregătirile nu vizează doar scenariul unui război convențional, ci și atacuri cibernetice la scară largă, întreruperi ale aprovizionării cu alimente și apă sau atacuri asupra sistemului financiar.

Ahtoniemi spune că „participarea la aceste exerciții reprezintă o investiție majoră pentru organizații”. Compania sa colaborează și cu Agenția Națională pentru Rezerve de Urgență.

Și rivalul Kesko este implicat în mod similar. „Vrem să ne aducem contribuția pentru ca societatea finlandeză să poată funcționa zi de zi, indiferent de circumstanțe”, spune Jyrki Tomminen, executiv în cadrul companiei.

„Companiile își dezvoltă capacitatea de reacție pentru diferite tipuri de crize, folosind planuri comune și exerciții.”

Atât aceste companii, cât și alte firme din sectorul alimentar, sunt obligate prin lege să mențină rezerve strategice de produse esențiale, precum făină, zahăr și uleiuri de gătit. Acestea sunt depozitate în spații dedicate sau în buncăre subterane, dotate cu generatoare de rezervă.

Fiecare adult din Finlanda este, de asemenea, așteptat să contribuie la apărarea națională, spune Tom Woolmore, expert în securitate în Europa de Nord. „Nu este doar teorie, este pus în practică”.

Profesorul Frank Martella este un exemplu în acest sens. Predă filosofie la Universitatea Aalto din Helsinki, dar este și rezervist în marina militară și poate fi mobilizat în caz de urgență națională.

Cum securitatea nu mai ține doar de forța militară, nu este sigur că s-ar întoarce neapărat în marină. El consideră că ar putea primi alte sarcini, în funcție de competențele dobândite între timp, de la serviciul militar de acum două decenii.

„Când se întâmplă ceva, mi se va spune ce trebuie să fac”, spune acesta.

Jennifer De Paola, psiholog la Universitatea din Helsinki, explică de ce companiile și cetățenii finlandezi sunt dispuși să-și facă partea: în primul rând, au încredere în guvern, iar în al doilea rând, prețuiesc sentimentul de siguranță.

În cadrul cercetării sale, ea a cerut unor copii de 10–12 ani să deseneze oameni fericiți și nefericiți, apoi să explice desenele.

„Mă așteptam să găsesc o legătură puternică între fericire și distracție, dar am descoperit că, pentru copiii finlandezi, fericirea înseamnă să te simți în siguranță, iar nefericirea – nesiguranță.”

Această preocupare pentru siguranță persistă și la vârsta adultă, ceea ce face ca finlandezii să valorizeze încrederea mai mult decât alții.

„Avem mult mai multă încredere în instituții decât în alte țări. Asta include guvernul, ministerele și politicienii. Nivelul de corupție este scăzut în Finlanda”.

În plus, nivelul ridicat de egalitate socială este esențial, adaugă Martella. „Cu cât societatea este mai egală, cu atât oamenii au mai multă încredere unii în alții”.

Aceste valori sunt fundamentale pentru reziliența Finlandei, spune Woolmore.

Deși nivelul de încredere este ridicat, finlandezii știu și să păstreze secrete atunci când este necesar. Ahtoniemi refuză să ofere detalii despre planurile companiei sale în caz de război, explicând că acestea sunt „informații confidențiale”.

Situația este similară și la Kesko, unde un purtător de cuvânt a declarat că „în conformitate cu practica noastră obișnuită, nu oferim detalii suplimentare despre planurile de urgență”.