Roverul NASA detectează noi dovezi ale existenței apei pe Marte

Vehiculul ajuns pe ”Planeta Roșie” a identificat o vechi deltă fluvială anterioară unei formațiuni superficiale similare din apropiere, care datează de acum 3,7 miliarde de ani

Roverul Perseverance al NASA a detectat rămășițe subterane ale unei vechi delte fluviale pe Marte, folosind un radar de penetrare a solului, acestea fiind unele dintre cele mai vechi dovezi obținute până în prezent care arată cum curgea apa la suprafața planetei vecine Pământului, dezvăluie un studiu publicat de revista Science Advances.

Cercetătorii au indicat că roverul cu șase roți a scos la iveală formațiuni geologice de până la 35 de metri adâncime în timp ce a parcurs 6,1 kilometri de teren în interiorul craterului Jezero, o zonă din emisfera nordică a planetei Marte despre care se crede că a fost inundată și a găzduit un vechi bazin lacustru cu mult timp în urmă.

Urme ale unei delte de acum 4 miliarde de ani

Roverul Perseverance a identificat sedimente stratificate și suprafețe erodate care indică un mediu tip deltă, un depozit de sedimente de mari dimensiuni, în formă de evantai, format în punctul în care un râu se varsă într-o întindere de apă mai mare, cum ar fi un lac. S-a estimat că delta, acum îngropată, datează de acum aproximativ 3,7–4,2 miliarde de ani.

Marte, la fel ca Pământul, s-a format în urmă cu aproximativ 4,5 miliarde de ani, ceea ce înseamnă că această deltă a existat relativ devreme în istoria sa.

Cercetătorii au indicat că delta este mai veche decât o formațiune superficială similară din apropiere, denumită Delta Occidentală, care datează de acum aproximativ 3,5–3,7 miliarde de ani.

Instrumentul RIMFAX al roverului NASA emite impulsuri radar în jos și înregistrează impulsurile care se reflectă dinspre formațiunile subterane, ceea ce permite realizarea unei hărți tridimensionale a subsolului. Noile descoperiri se bazează pe cele mai profunde date colectate până în prezent de RIMFAX, obținute între septembrie 2023 și februarie 2024, pe o perioadă de 250 de zile marțiene.

Având în vedere că apa este considerată esențială pentru posibilitatea existenței vieții pe Marte în trecut, dovezile tot mai numeroase privind trecutul său umed prezintă un interes deosebit. Marte, acum rece și pustie, a avut cu mult timp în urmă o atmosferă mai densă și un climat mai cald, ceea ce a permis existența apei în stare lichidă la suprafața sa.

„Pe baza caracteristicilor cartografiate de RIMFAX, considerăm că craterul Jezero a găzduit un mediu antic bogat în apă, capabil să conserve bio-semnături, care a existat înainte de formarea deltei vestice a Jezero”, a declarat Emily Cardarelli, cercetătoare planetară la UCLA, membră a echipei științifice a misiunii Perseverance și autoare principală a studiului publicat miercuri în revista Science Advances.

O bioamprentă se referă la dovezi chimice sau fizice care indică prezența vieții în trecut sau în prezent. Pe Pământ, deltele fluviale concentrează sedimente și creează nișe favorabile vieții microbiene.

Anul trecut, oamenii de știință au anunțat că o probă de rocă prelevată de Perseverance în craterul Jezero conținea o posibilă bio-semnătură care sugera prezența vieții microbiene străvechi, deși mineralele din probă s-ar putea forma și prin procese nebiologice. Rocă datează de acum aproximativ 3,2–3,8 miliarde de ani.

Radarul de penetrare a solului – instrument extrem de valoros pentru geologia planetară

Din 2021, Perseverance explorează craterul Jezero. Oamenii de știință consideră că albia râurilor s-a revărsat peste marginea craterului și a format un lac.

„Este foarte emoționant faptul că RIMFAX a reușit să ofere o imagine atât de detaliată a acestor depozite și, prin urmare, să contribuie la dezlegarea enigmei originii lor”, a declarat David Paige, cercetător planetar la UCLA și coautor al studiului, precum și membru al echipei științifice a roverului Perseverance, referindu-se la noile descoperiri. Acest lucru întărește și mai mult ideea că radarul de penetrare a solului este, fără îndoială, un instrument nou și extrem de valoros pentru studiul geologiei planetare.

Potrivit ABC, oamenii de știință chinezi au afirmat anul trecut că radarul de penetrare a solului utilizat de roverul chinez Zhurong a detectat indicii subterane ale unor aparente plaje nisipoase pe malul unui ocean care ar fi putut exista în câmpiile din nordul planetei Marte.

„De-a lungul timpului, am observat din ce în ce mai multe indicii ale prezenței apei în stare lichidă pe suprafața marțiană, în diverse locuri de aterizare ale roverului, în zonele pe care le-am explorat și în imaginile orbitale. Am văzut canale pe care ar fi putut curge apa, lacuri din cratere unde s-a acumulat odată apă și sedimente depuse sub formă de aflorimente stâncoase și acum ca rămășițe îngropate, potrivit acestui studiu”, a declarat Cardarelli.

„Marte este o planetă diversă, iar fiecare misiune a roverelor dezvăluie încă o piesă din trecutul său enigmatic și din evoluția inițială a vecinului nostru stâncos”, a spus Cardarelli.

Tag-uri: NASA, RIMFAX, Marte, apa pe Marte, Planeta Rosie, rover NASA, rover Perseverance, Zhurong, craterul Jezero, David Paige,