România traversează o explozie a numărului de prosumatori, capacitatea instalată a crescut spectaculos, iar producția anuală a atins aproape 9 la sută din producția totală de energie electrică a țării

România traversează o explozie a numărului de prosumatori, ajungând de la doar 303 în 2019 la aproape 300.000 la începutul anului 2026. Capacitatea instalată a crescut spectaculos, de la sub 5 MW la aproximativ 3.400 MW la finalul lui 2025, iar producția anuală a atins 4,5 TWh, adică aproape 9% din producția totală de energie electrică a țării.

Ritmul de creștere, de peste 200% anual în perioada 2022-2024, plasează România printre cele mai dinamice piețe din Europa, depășind ca viteză de dezvoltare state precum Germania, Spania sau Italia.
Această expansiune rapidă are însă și costuri. Potrivit studiului lansat de Asociația Furnizorilor de Energie din România, fiecare MWh produs de prosumatori generează costuri suplimentare în sistem între 200 și 372 de lei. Aceste costuri, spun furnizorii, sunt suportate în final de consumatorii care nu produc energie, iar impactul total este estimat la zeci de milioane de euro anual, cu tendință de creștere.

Una dintre cele mai sensibile teme este așa-numita „subvenție încrucișată”. În prezent, instalațiile de până la 400 kW sunt exceptate de la plata dezechilibrelor, un prag considerat printre cele mai ridicate din Europa. În alte state membre, scutirile sunt aplicate doar pentru instalații mult mai mici, iar contribuția la costurile de rețea este mai clar definită.

Pe de altă parte, beneficiile sunt evidente. Prosumatorii cresc ponderea energiei regenerabile, reduc presiunea pe producția clasică și pot contribui la servicii de echilibrare prin agregare și stocare. În contextul obiectivelor europene de decarbonare, România face pași rapizi spre tranziția energetică.
Problema tehnică majoră rămâne infrastructura. Rețelele de distribuție au fost proiectate pentru un flux unidirecțional al energiei. Astăzi, odată cu producția distribuită, energia circulă în ambele sensuri, iar acest lucru generează presiuni asupra stabilității și necesită investiții în digitalizare, contoare inteligente și capacități de stocare.

Comparativ cu piețele vest-europene, unde accentul se mută deja pe integrarea eficientă și echitabilă a prosumatorilor, România se află încă într-o etapă de creștere accelerată. Agenția europeană ACER a transmis că prosumatorii trebuie să contribuie adecvat la costurile generale ale sistemului, iar scutirile ar trebui limitate la instalațiile cu adevărat mici.

În concluzie, boom-ul prosumatorilor este un succes al energiei verzi, dar și o provocare pentru echilibrul pieței. Următorii ani vor fi decisivi: România trebuie să găsească un cadru de reglementare care să susțină tranziția energetică, fără a transfera costuri disproporționate către ceilalți consumatori și fără a afecta stabilitatea sistemului energetic național.