Dezbateri și vot în Senat: Cele trei moțiuni simple privind Acordul UE-Mercosur, Educația și Apărarea, respinse
9 February 2026, 08:12 (actualizat 9 February 2026, 21:57)
Coaliţia a funcţionat astăzi în Senat, iar cele trei moţiuni simple depuse de opoziţie au fost respinse. Au fost contestați ministrul Apărării și premierul Ilie Bolojan, în calitate de ministru interimar al Educației, dar şi decizia privind acordul UE-Mercosur. Nu a lipsit nici scandalul. Senatorii din grupul PACE au venit cu banane în plen şi au vrut să o dea afară din sală pe ministra Mediului, Diana Buzoianu. Guvernul a primit critici şi din partea social-democraţilor, care au votat, însă, pentru respingerea moţiunilor.
Moțiunea simplă împotriva ministrului Apărării, Radu Miruță, dezbatere și vot
ACTUALIZARE Moțiunea simplă împotriva ministrului Apărării, Radu Miruță, a fost respinsă. S-au înregistrat 44 voturi pentru, 73 împotrivă şi zero abţineri.
ACTUALIZARE Plenul Senatului a început dezbaterea moţiunii simple împotriva ministrului Apărării, Radu Miruţă, în care este criticată gestionarea politicii de securitate şi apărare naţională în contextul declaraţiilor privind “potenţiala desfăşurare de trupe româneşti în Groenlanda”.
Textul moţiunii a fost citit de senatorul PACE – Întâi România, Ştefan Borţun.
Intitulată “Ministrul progresist Radu Miruţă compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declaraţii iresponsabile şi lipsă de analiză strategică”, moţiunea anunţată din vacanţa parlamentară şi depusă, săptămâna trecută, în plenul Senatului este semnată de 41 de parlamentari (28 de senatori AUR şi 13 PACE – Întâi România).
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că ”moțiunea de azi este despre un subiect inventat, ambalat politic și livrat ca un spectacol de propagandă”.
”Moțiunea nu este despre despre apărarea României, despre Armata Română sau despre adevăr. AUR și alți colegi din opoziție au decis să transforme un fake-news într-o altă moțiune simplă împotriva mea. Care este motivul? O declarație corectă despre Groenlanda, scoasă complet din context și rostogolită cu titluri mincinoase de o întreagă mașină de propagandă. Moțiunea simplă este un instrument democratic important și nu este o jucărie de PR ieftin. Să folosești o astfel de minciună ca pe un subiect inventat nu este doare o pierdere de timp, ci este o jignire atât la adresa Sentului României, cât și la adresa oamenilor”, a declarat ministrul.
Ignorați în același timp subiecte importante: cum să dotăm Armata, cum să arătăm mai bine respectul față de cei care protejează România, cum să sprijinim rezerviștii și veteranii. Cum să gestionăm problemele de securitate din regiune și faceți asta doar pentru câteva titluri bombastice. Sau dragi colegi de la AUR, dacă e cazul să vă apese cineva butoanele și să vă găsească utili pentru a influența redirecționarea banilor din SAFE, vă spun un singur lucru din două cuvinte:
Aveți zero șanse. Mergeți înapoi la cei care vă folosesc și spuneți-le că miliardele din SAFE merg pentru dotarea Armatei Române, fără firme prietene, fără fire scurte, într-un mod transparent, care vor ajunge să asigure securitatea națională a României, nu buzunarele unora și ale altora. Stimați colegi, România nu trece doar printr-o perioadă bugetară grea, trece printr-un moment de cumpănă în care unii ne vor slabi, ne vor dezinformați, ne vor manipulați și ne vor dezbinați.
România însă nu se repară cu sloganuri, nici cu filmulețe făcute de inteligența artificială și împinse de roboți. Nu devine peste noapte o superputere dacă ne ascundem în păduri, mâncăm fragi, bem apă de izvor si ne autodeclarăm patrioți pe vorbe, dar ne arătăm foarte mici la caracter și prin fapte. Cei de la AUR spun în singura lor pagină pe care au fost în stare să o scrie că declarația a fost lipsită de rigoare strategică.
Ce formulare pompoasă folosiți ca să spuneți tâmpenii? Să le luăm pe rând. Numiți-i responsabile adevărurile care stau la baza funcționării statului român și ale NATO. Să înțeleg că dacă ar fi după dumneavoastră cei de la AUR ar trebui să le desființăm pe amândouă. Încă o dată, ceea ce am explicat au fost secvențele în care se decide în statul român în funcție de situație.
Și sunt tocmai reglementate de legea 121 din 2011 privind participarea forțelor armate la misiuni și operații în afara teritoriului statului român cu decizie de la președintele României, CSAT și, în funcție de situație, de la Parlament. Am explicat această ordine a operațiilor ca servență pentru fiecare situație în parte.
Nu am spus absolut niciodată că România a decis un culoar sau un alt culoar dintre cele explicate tehnic. Eu nu sunt un om politic perfect și primesc zilnic critici juste, pe care nu doar că le iau în calcul, ci mă ajută și să corectez ceea nu fac suficient de bine. Însă aș fi apreciat dacă această unică foaie, căreia dumneavoastră i-ati spus titlul de moțiune simplă, ar fi conținut date juste, critici fondate, despre care putem să dezbatem astăzi.
Dar ați ratat ocazia să faceți ceea este corect Și ați ales ceea ce vă este la îndemână ca să pară că aveți și dumneavoastră de lucru, ați fost inspirat de fraze pe care le-ați spus lipsit de consistenta pe foaie și probabil că v-ați felicitat după aceea că sunteți jucători politici. Dar jucați ce?
Jucați ora minciunii pe muzica celor care vor răul României. Moțiunea asta nu spune nimic despre mine pentru că nu e nimic real în ea, dar spune multe despre dumneavoastră: Că aveți zero proiecte legislative pe care le-ați propus, dezbătut și le-ați trecut în interesul cetățenilor. Ca deputat de opoziție vă dau doar un simplu exemplu.
Am reușit să fac viața un pic mai bună celor care au lucrat în condiții speciale de muncă. Însă dumneavoastră nu ați fost în stare, chiar și din opoziție, să faceți absolut nimic și să demonstrați că ați putea avea viziune, ci doar circotecă. Să știți că demnitarii au obligația să vorbească deschis, să le explice oamenilor mecanisme și realități. Știu, pe dumneavoastră de la AUR vă derutează teribil treaba asta.
Dumneavoastră tocați milioane de euro din taxele și impozitele românilor care trudesc pentru fiecare leu din țara asta ca să faceți excursii scumpe, din care să vă întoarceți cu buza umflată. Ați păcălit românii cu case la 35.000 de euro și v-ați supărat teribil că v-au tras țeapă cei pe care i-ați plătit scump să faceți poze cu ei ca să vă încredeți în România. Bună strategie aveți, să știți! Haideți să vă mai spun o dată ce presupune activitatea zilelor curente la Ministerul Apărării. Curățenie unde este cazul pentru a ne asigura că investițiile majore care urmează să vină în România vin într-o casă curată, proiecte majore de înzestare a Armatei Române prin SAFE, cu achiziții comune pentru prețuri mai mici și producții în România pentru a dezmorți industria națională de armament. Suntem permanent în contact cu aliații noștri din NATO pentru cele mai bune decizii înspre întărirea securității Mării Negre și a Flancului Estic.
Încă ceva. Nu știu ce simțiți dumneavoastră, dragi colegi de la AUR, când intrați în clădirea asta, dar vă spun ce simt eu și acel cuvânt este responsabilitate. Fiecare dintre noi se află aici pentru că cetățenii, și dumneavoastră și nouă, ne-au acordat un vot de încredere, ne-au acordat dreptul și onoarea să luăm decizii pentru ei și in numele lor.
Însă cu puterea care ne-a fost dată prin votul alegătorilor noștri, avem posibilitatea să alegem ce facem. Să facem bine sau rău, spectacol sau muncă, gargară sau fapte. Eu aleg binele, munca și faptele, care le lasă României copiilor mei măcar un centimetru mai bine decât cea pe care am găsit-o atunci când am preluat mandatul.
Ce alegeți dumneavoastră, dragi colegi de la AUR, care nu reușiți să livrați nimic în afară de gargară, e ceea vă aparține. Asta e și frumusețea democrației. Să fim de acord, dar să ne contrazicem pe argumente și să măsurăm competența politică pe ceea ce am făcut, nu pe ceea ce spun alții că am făcut.
Moțiunea simplă cu tema “Educaţia între avarie şi abandon”, dezbatere și vot
ACTUALIZARE Senatul a respins, luni, moţiunea simplă pe Educaţie, intitulată “Educaţia între avarie şi abandon. Cum sunt transformaţi studenţii în colateral bugetar”. S-au înregistrat 44 voturi pentru, 74 împotrivă şi 2 abţineri. Votul a fost secret electronic.
ACTUALIZARE A început dezbaterea moțiunii intitulate “Educaţia între avarie şi abandon. Cum sunt transformaţi studenţii în colateral bugetar”.
Plenul Senatului a început, luni, dezbaterea moţiunii simple, intitulată “Educaţia între avarie şi abandon. Cum sunt transformaţi studenţii în colateral bugetar”, împotriva ministrului interimar al Educaţiei, Ilie Bolojan, criticat că a redus, într-un context inflaţionist, “sprijinul social” pentru studenţi, accesul la educaţie devenind “tot mai dependent” de venitul familiei.
Textul moţiunii a fost citit de senatoarea PACE – Întâi România Nadia Cerva.
Ilie Bolojan a declarat în discursul din plenul Senatului că moțiunea privind Educația „se referă exclusiv la sprijinul material plentru studenți: burse transport, condiții de trai”.
”Sunt subiecte importante, dar educația universitară înseamnă cu mult mai mult, calitatea, competențele, șansele reale pe piața muncii, cercetare și inovare, contribuția directă la dezvoltarea României. Acestea ar trebui să fie în centrul unei dezbateri complete despre învățământul superior”, a subliniat Bolojan.
Studenții au nevoie de sprijin financiar, de aceea există burse sociale în cuantum de 925 de lei pe lună.
De asemenea, de burse beneficiază 40 de mii de studenți. Facultățile primesc de la Ministerul Educației un fond de burse în valoare de 1,5 miliarde lei și ele decid câte sunt sociale, dar nu mai puțin de 30% din cele pe care le acordă.
Banii statului sunt banii adunați de la cei care lucrează în România și tot ceea ce plătește peste ceea ce producem este din împrumuturi.
Nu există ceva gratis, există ceea ce plătești din propriul buzunar și ceea ce plătește altcineva, ceea ce plătești din ceea ce produci sau din ce te împrumuți.
Bursa nu este însă un salariu minim, nu este întreținere completă, nici nu poate fi. Este un ajutor, pe cât de mare ni-l permitem, avem obligația să păstrăm echilibrul financiar al țării. Orice creștere permanentă trebuie făcută treptat, pe măsură ce bugetul ne permite, astfel încât să fie o creștere sigură, predictibilă și care poate fi menținută.
Dincolo de burse, finanțarea publică a învățământului superior este substanțială. În datele de finanțare ale anului trecut, pentru școlarizarea fiecărui student, s-au alocat aproximativ 8500 de lei pe an. În total, 6 miliarde de lei. Pentru cazarea în cămine, 256 de milioane de lei, iar pentru subvenția de transport, 34 de milioane de lei. Aceste cifre arată că există un efort bugetar real și constant.
Dar, realist vorbind, creșterea substanțială a bugetului pentru educație nu poate fi făcută de la un an la altul, dar drumul greu al redresării pe care am plecat anul trecut, trebuie să ne aducă în situația în care să ne permitem mai mult pentru educație. Dar în ce am dorit să investim, de fapt? Am fost surprins să nu văd în cele două pagini scrise nimic despre ceea ce ar trebui să ne preocupe dincolo de populism și demagogie în privința învățământului superior.Nimic despre adaptarea lui la lumea de astăzi și la cea de mâine, despre calitatea lui și despre ceea ce el restituie societății în schimbul susținerii studiilor.
Ce înseamnă mai mult în educația universitară? Calitatea pregătirii în universități trebuie să crească, iar finanțarea nu trebuie să fie doar după numărul de studenți. Trebuie să fie și în funcție de performanța programelor de studii. Cum o măsurăm? În funcție de performanța studenților? Câți ajung la absolvire? Câți muncesc în domeniile pentru care s-au pregătit? Cu ce rezultate? Care este performanța cercetării?
Trebuie să avem o imagine clară asupra traseului absolventilor. Avem nevoie de date publice transparente privind parcursul după absolvire. În ce măsură lucrează în domeniile prin care s-au pregătit? Care sunt rezultatele pe programe și pe universități? De exemplu, câți absolvenți e facultăților de medicină promovează rezidentiatul pe universități și câți ajung apoi să lucreze în spitale din România? Astfel de date, ajută statul să dimensioneze mai bine locurile finanțate și ajută pe tineri să ia decizii în cunoștință de cauză.
Finanțarea programelor slabe trebuie redusă până când reușesc planurile solide de îmbunătățire, iar economie realizate trebuie să fie duse către cei care fac performanță.
După cum trebuie sprijinite acele domenii care susțin economia, serviciile publice și capacitatea României de a concura. Trebuie redusă birocrația academică, îmbunătățită recrutarea și mecanismul de promovare a profesorilor, trebuie întărită integritatea academică.
Transferul de cunoaștere către societate trebuie să fie o funcție centrală a universităților, cercetarea aplicată, inovare, colaborând cu economia și cu administrația soluției pentru comunități.
Universitățile trebuie să fie un motor al modernizării. Învățământul superior depinde de baza din preuniversitate. Calitatea rezultatelor universitare e legată direct de calitatea acestei baze. De aceea, politicile publice din educație trebuie gândite ca un întreg, de la alfabetizare și competențe de bază, până la excelență universitare. Iar ceea ce se întâmplă în zona de rural, cu abandonul școlar, cu scăderea calității împreunivestari, e un semnal important de la armă. Da, banii educației trebuie să fie tot mai mulți, dar corelat cu creșterea calității și adaptarea la realitatea economică.
Moțiunea simplă cu tema ”Acordul UE-Mercosur”, dezbatere și vot
ACTUALIZARE Moțiunea simplă cu tema ”Acordul UE-Mercosur” a fost respinsă cu 52 de voturi contra, 38 de voturi pentru și 25 de abțineri.
ACTUALIZAREPremierul Ilie Bolojan, în calitate de reprezentat al PNL, a declarat că moțiunea simplă cu tema ”Acordul UE-Mercosur” pleacă de la premise false: ”una că decizia ar fi fost luată în clandestinitate, a doua că această decizia privind Mercosur e în defavoarea României”.
Nu voi insista pe declarațiile politice și voi spune câteva lucruri pentru a demonta aceste premise false. Ei știu exact cum nu este bine dar niciodată nu oferă o soluție reală. Întreaga construcție a textului moțiunii pare să spună că semnatarii au aflat despre acest acord cu țările Mercosur, abia atunci când Uniunea Europeană a anunțat încheierea negocierilor. Realitatea este că acest acord, unul dintre cele mai ample acorduri comerciale din lume, este în proces de negociere încă dinainte ca România să devină membru al Uniunii Europene.
Spune textul moțiunii că suntem condamnați să ne agățăm de o locomotivă europeană, în urma căreia suntem un biet vagon de marfa. Adevărul factual este acela că o vreme și noi am fost în cabin acestei locomotive. În 2019, când noi am deținut președinția rotativă a Consiliului European, anunțam la finalul mandatului că am încheiat negocierile cu țările Mercosur. România a contribuit la pregătirea celor trei runde de negocieri care au avut loc pe parcursul jumătății de an în care am deținut președinția. Vorbim de ceva ce s-a întâmplat în urmă cu șapte ani.
Nimeni nu a fost îngrijorat, nimeni nu s-a întrebat public atunci dacă e bine sau e rău, dacă acest tratat ne ajută sau ne încurcă. La finalul anului trecut, pe 19 decembrie, după Consiliul European, după ce președintele Nicușor Dan anunța că România este în favorul acestui acord, a fost liniște. Nimeni nu s-a îngrijorat. Nu a existat nicio declarație politică.
Să ne fie clar tuturor, acesta este un tratat economic care vine ca orice în viață, cu riscuri și cu oportunități.Obiectivul nostru este să ne gestionăm riscurile și să ne maximizăm oportunitățile. Și pot să înțeleg rezervele deținătorului portofoliului Ministerul Agriculturii legat de componenta de riscuri pentru că aici, într-adevăr, ar putea să fie niște riscuri.
Dar în privința acestora, inclusiv la demersurile făcute de România pe finalul anului și la începutul acestui an, acest tratat a mai căpătat câteva pârghii de control pentru noi, pe ultima sută de metri, tocmai pentru a proteja piața europeană, în momentul în care se va deschide pentru țările Mercosur, pe o durată care se va întinde pe 10-15 ani și enumăr cele mai importante măsuri care au fost stabilite la începutul acestui an pentru a înțelege măcar acum despre ce este vorba: controle serioase și dese la produse alimentare venite din țările Mercosur pentru a ne asigura că importăm alimente produse la aceeași standarde, înalte de calitate ca și în Uniunea Europeană.
Aceste lucruri trebuie să le facem prin instituție care sunt în subordinea ANSVSA. Posibilitatea de a interveni direct în piață atunci când cota de piață a importurilor din țările Mercosur se modifică.
Noi, România, vom avea suplimentar la dispoziție 3,8 miliarde de euro pentru a putea despăgubi fermierii noștri în cazul în care au de suferit în vreun fel din cauza concurenței din țările Mercosur. Dar cineva din țările europene și din economia europeană trebuie să achită aceste fonduri pentru a le putea susține fermierii. Semnatarii fac în această moțiune ceea ce fac de ani de zile, sădesc spaime în rândul celor care nu știu nici detaliile acordului cu țările Mercosur, nici cum funcționează economia mondială. Ori nu înțeleg nimic, oră fac cu bună știință.Mi-e greu să spun care variantă ar fi mai scuzabilă pentru oameni care au acces la informația adevărată.
O să spun doar ceea ce înțelege toată lumea. Nu vom fi o țară cu adevărat prosperă, decât atunci când vom fi mai competitivi, când vom produce mai mult și vom vinde mai mult din ceea ce producem. Și ca să putem vinde ceea ce produce ca țară, avem nevoie de piețe de desfacere, iar tratatul cu țările Mercosur exact asta face. Deschide pentru Uniunea Europeană și pentru România o piață imensă. Și depinde de noi să folosim aceste oportunități
ACTUALIZARE Ministrul Economiei, Irineu Darău, a prezentat poziția Guvernului față de moțiunea simplă cu tema ”Acordul UE-Mercosur”.
”Sunt dezamăgit, respect foarte mult acest proces democratic, dar nu înțeleg cum l-ați scris. (…) Ați reușit performanța pe Mercosur să scrieți aceste pagini citite având fix șapte cuvinte despre agricultură. Nu înțeleg cum. (…) M-aș fi bucurat să răspund la date, la argumente, pentru că această temă merită o dezbatere reală”.
Ministrul Economiei a adăugat: ”Răspund încă de la titlu, deoarece din corpul moțiunii nu prea există elemente la care să pot răspunde. Înainte de toate, mai vreau să subliniez un lucru: expresia „poporul suveran” a fost folosită mult mai des decât cuvântul „agricultor”. Poporul suveran a ales un președinte, a ales partide politice care au format o majoritate și care au votat un guvern. Nu vă mai substituiți poporului suveran spunând Guvernului și Președinției ce nu au voie să facă pentru binele românilor și pentru binele României. Atunci când liderii politici, aflați în funcții obținute prin votul românilor, trebuie să ia decizii, aceștia analizează scenarii, își formează poziții și le negociază împreună cu celelalte state ale Uniunii Europene”.
Oamenii responsabili cântăresc și iau decizii și atunci când sunt grele. Oamenii responsabili negociază pentru beneficii, oamenii responsabili construiesc, nu doar distrug, cum încercați dumneavoastră. Și v-aș întreba cui ar fi folosit sau ar folosi amânarea sine die a unui acord cu patru țări care totalizează 260 de milioane de oameni? Cui ar folosi un blocaj la nesfârșit și cui ar folosi incoerența României în poziționările internaționale? Fiindcă România are un istoric de 20 de ani de acțiune pentru această construcție a acordului Mercosur. Așadar, toți cei care am fost pe acest lanț de decizie nu doar că am avut în vedere binele României, dar am considerat uneori cu greutate și câștigul, și eventualele pierderi.
Și acum, încă o dată, răspund la niște lucruri care măcar ar fi putut să fie întrebate prin această moțiune, dar n-au fost. Vorbiți despre industrie. Astăzi, când vorbim, companiile românești, în special IMM-uri, companii mici, plătesc 47 de milioane de euro doar taxele pe exporturile dinspre România înspre țările Mercosur. Au o cifră de afacere, apropo de industria slabă, nu știu de unde ați scris asta în acea moțiune. Avem exporturi către țările mercosuri astăzi, fără acord, de 176,5 milioane de euro, pe care se plătesc cele 47 de milioane de taxe. În telecomunicații, business, servicii de business și transport, cele mai importante.
Avem astăzi, când vorbim, exporturi de autovehicule, exporturi de componente de autovehicule și indirect… tot prin piese de autovehicule, exporturi dinspre Uniunea Europeană și mai ales piața germană către țările Mercosur. De aici, efectul multiplicat al eliminării taxelor, nu doar cele 47 de milioane de euro de care vă vorbeam.
Acum în agricultură. S-a vorbit foarte mult de riscuri. Am încercat la Ministerul Economiei, atât eu, cât și predecesorul meu, colegul Radu Miruță, să obținem date certe de la Ministerul Agriculturii. Nu le-am obținut niciodată, în ciuda unor adrese repetate. Dar vă spun ce s-a obținut în decembrie și la începutul lunii ianuarie prin negocieri între state și prin reprezentarea bună a Ministerului de Externe.
Ascultați argumentele pe care nu le-ați pus în moțiune. S-au obținut 15 indicații geografice protejate în Acordul Mercosur, indicații geografice protejate din România. S-a obținut limitarea eventualelor importuri la 1% pentru carnea de vită și, atenție, azi e la 0,05% în România, respectiv 1,15% carnea de pasăre, azi e 0,56%.
Deci nu se va putea importa dinspre economii care totalizează 260 de milioane de oameni mai mult de 1% din toată acea piață de carne din toată Uniunea Europeană. Chiar și așa, s-a adăugat prin negociere, având o strategie România împreună cu Italia, clauza de salvgardare. Adică chiar și o singură țară, ca să nu mai zic un grup de țări, poate să notifice Uniunea Europeană, Comisia Europeană, iar în două săptămâni să se oprească importurile dacă există o variație, atenție, de 5% a importurilor. Acestea sunt cifrele. Bineînțeles, s-au adăugat tot prin amendamente garanții pentru standardele sanitare și fitosanitare și tot prin negociere cu o zi înainte de acel vot.
În Coreper, s-a negociat pe agricultură creșterea majoră a sumelor din politica agricolă comună. Să știți că am cerut date de la ARICE, le avem până în 2024, importurile astăzi din țările Mercosur sunt, așa cum spuneam și înainte în procente, foarte mici. Acestea sunt cifrele, lanțul de decizie s-a bazat pe ele și vorbiți despre responsabilitatea partajată a ministerelor.
Da, trebuie să vină date de la toate, dar totuși Ministerul Economiei trebuie să privească situația în ansamblu. Un lucru pe care aș mai ține să-l spun nu doar despre inițiatorii moțiunii, dar poate și despre alții: așa cum unii descoperă apa caldă, parcă dumneavoastră ați descoperit Mercosurul în 2025. A început negocierea în 1999-2000.
Au fost 20 de ani de negociere grea și, în 2019, sub președinția Consiliului Uniunii Europene asigurată de România, s-a comunicat sub guvernare PSD triumfalist despre un pas fundamental către Mercosur. În 2025, acel acord din 2019, garantat și de România, a evoluat cu condiții și mai bune pentru agricultură și pentru industrie.
Așadar, ce vrem mai mult? După 20 de ani de negocieri, după două forme ale acordului și după toate amendamentele care au păstrat toate avantajele pentru industrie și au adăugat la avantaje pentru agricultură. Acum, în prima parte, voi mai adăuga răspunsuri la intervențiile dumneavoastră. Mai vreau să spun trei lucruri: unul pe procedură, ați prezentat acea decizie din Coreper ca fiind apocalipsa. Știți ce mai urmează după Coreper? Ați văzut o parte, Parlamentul European, Curtea de Justiție a Uniunii Europene, Consiliul Uniunii Europene, memorandum care vine în Parlamentul Național. Patru pași, probabil ani de zile și încă niște timp până când se va aplica Mercosurul. Spuneți adevărul oamenilor și nu-i mai speriați de pe o zi pe alta.
Economia românească are timp să se pregătească și cred, în calitatea mea de ministru al Economiei, în competitivitatea economiei noastre și în putința de a pregăti exporturile în industrie, de ce nu? Chiar și în agricultură Și aș aștepta de la cei care conduc și vor conduce poate Ministerul Agriculturii să vină cu soluții pentru competitivitatea agriculturii românești.
Și în al doilea rând, apropo de moțiune, m-aș bucura, pentru că vor fi luni de discuții, luni de zile, și v-am zis: va veni memorandumul în Parlamentul Național, să avem un dialog bazat pe respect și argumente, ceea ce nu este cazul în această moțiune. Nu în ultimul rând, când luăm decizii, trebuie să comparăm scenarii și alternative.
Îmi doresc o Românie puternică într-un bloc unit, puternic, european. Uniunea Europeană trebuie să fie jucător în lume. Care este alternativa? Să lăsăm toate aceste țări și altele, s-au mai discutat și altele mai demult, tot sub vremea unei guvernări PSD s-a pregătit un memorandum cu Chile și n-a mai vorbit nimeni critic.
Vrem să fie Uniunea Europeană placa turnantă cu care toată lumea să vrea să facă business? 450 de milioane de oameni, cât are Uniunea Europeană, pun condiții, să știți, Dacă suntem uniți, suntem 450 de milioane. Dacă ne luăm cu milionul separat, așa-zis suveraniști, va pierde și România, va pierde și Uniunea Europeană.
Revin la importurile pe agricultură. Gândiți-vă că s-a negociat cu 260 de milioane de oameni să nu se importe mai mult de 1% din agricultura Uniunii Europene. Nu vi se pare că de fapt așa am arătat puterea Uniunii Europene și puterea a 450 de milioane de cetățeni europeni uniți? Eu cred că da și aș vrea să fim și România uniți, așa cum îmi doresc popoarele europene.
ACTUALIZARE A început dezbaterea moţiunii simple împotriva modului de reprezentare a României în Acordul UE – Mercosur în plenul Senatului.
Textul moţiunii a fost citit de senatorul AUR Nicolae Vlahu.
”Acordul UE-Mercosur rămâne un acord structural asimetric. El favorizează economiile puternic industrializate și lovește direct statele cu sectoare vulnerabile. România se află exact în această categorie. (…) Solicităm Guvernului și tuturor instituțiilor și autorităților publice deținătoare să facă publice toate actele și documentele care au format poziția României de susținere a acordului Mercosur, inclusiv cele prin care s-au mandatat reprezentanții naționali în organismele UE, precum și cele prin care au fost validate deciziile privitoare la aceste acorduri”, a spus Nicolae Vlahu.
Intitulată “Acordul UE – Mercosur: cum se angajează România într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză şi împotriva propriilor interese”, moţiunea este iniţiată de 47 de senatori ai Opoziţiei (28 AUR, 13 PACE – Întâi România şi şase neafiliaţi).
Ministerul Energiei a transmis Biroului permanent al Camerei Deputaţilor solicitarea ca dezbaterea de la “Ora Guvernului” să fie reprogramată pentru săptămâna viitoare.
Preşedintele Senatului, Mircea Abrudean, a afirmat, luni, că toate cele trei moţiuni simple depuse de Opoziţie în Senat trebuie respinse “fără echivoc”, subliniind că partidele coaliţiei de guvernare au datoria de a demonstra solidaritate cu Guvernul.
9 February 2026, 14:24
ACTUALIZARE: Liderul senatorilor USR, Ştefan Pălărie, a anunţat, luni, că în Comisia de Externe a Senatului s-a dat un aviz negativ moţiunii depuse de Opoziţie pe subiectul Mercosur. Decizia privind dezbaterea sau nu a moţiunii simple urmează să se dea în Biroul Permanent al Senatului.
Moţiunea simplă împotriva ministrului Apărării, Radu Miruţă, în care este criticată gestionarea politicii de securitate şi apărare naţională în contextul declaraţiilor privind “potenţiala desfăşurare de trupe româneşti în Groenlanda”, va fi dezbătută şi votată luni în plenul Senatului, potrivit site-ului forului legislativ.
Intitulată “Ministrul progresist Radu Miruţă compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declaraţii iresponsabile şi lipsă de analiză strategică”, moţiunea anunţată din vacanţa parlamentară şi depusă, săptămâna trecută, în plenul Senatului este semnată de 41 de parlamentari (28 de senatori AUR şi 13 PACE – Întâi România).
“România este un stat aflat într-o zonă de maximă sensibilitate strategică, pe Flancul estic al NATO, cu responsabilităţi directe privind securitatea Mării Negre, apărarea frontierelor Uniunii Europene şi stabilitatea regională. În acest context, orice declaraţie publică privind posibila angajare a forţelor armate române în teatre de operaţii îndepărtate, precum Groenlanda, trebuie să fie rezultatul unei analize strategice riguroase, fundamentate juridic, operaţional şi politic, şi nu al unor speculaţii sau exerciţii de comunicare politică. Constatăm cu îngrijorare degradarea gravă a calităţii actului de conducere şi comunicare publică în domeniul apărării naţionale, ca urmare a declaraţiilor şi poziţiilor recente asumate de Ministerul Apărării, sub conducerea ministrului Radu Miruţă, reprezentant al USR”, se arată în textul moţiunii.
Cei 41 de senatori AUR şi PACE – Întâi România îşi exprimă “dezaprobarea fermă faţă de modul în care Ministerul Apărării, sub conducerea USR, gestionează un domeniu esenţial pentru suveranitatea, siguranţa şi credibilitatea statului român” şi spun, în textul moţiunii simple, că “Armata României nu este un instrument de comunicare politică şi nu poate fi utilizată pentru a valida agende ideologice sau pentru a produce capital electoral”.
“Forţele armate reprezintă una dintre puţinele instituţii care se bucură de încrederea cetăţenilor, iar această încredere trebuie protejată prin decizii responsabile şi printr-o comunicare publică sobră şi riguroasă. (…) România are nevoie de strategie, responsabilitate şi competenţă în domeniul apărării, nu de improvizaţie politică”, se mai arată în document.
Moţiunea împotriva ministrului Apărării va fi dezbătută luni, împreună cu alte două moţiuni simple, referitoare la Educaţie şi Acordul UE – Mercosur, fiecăreia fiindu-i rezervate câte 45 de minute.
Ministrul Apărării, Radu Miruţă, a anunţat încă de miercurea trecută că va fi prezent în Parlament la dezbaterea moţiunii.
Moţiune simplă împotriva ministrului interimar al Educaţiei, Ilie Bolojan
Moţiunea simplă împotriva ministrului interimar al Educaţiei, Ilie Bolojan, criticat că a redus, într-un context inflaţionist, “sprijinul social” pentru studenţi, accesul la educaţie devenind “tot mai dependent” de venitul familiei, va fi dezbătută şi votată luni în plenul Senatului, informează site-ul forului legislativ.
Intitulată “Educaţia între avarie şi abandon. Cum sunt transformaţi studenţii în colateral bugetar”, moţiunea, anunţată încă din vacanţa parlamentară şi depusă, săptămâna trecută, în plenul Senatului, este semnată de 41 de parlametari (28 senatori AUR şi 13 PACE – Întâi România).
“În ultimii ani, România a reuşit o performanţă rară, a vorbit constant despre viitor, în timp ce a tăiat metodic exact din generaţia care ar trebui să îl construiască. Elevii şi studenţii sunt invocaţi în discursuri, dar eliminaţi din bugete, lăudaţi în campanii, dar abandonaţi în politici publice. Sub conducerea ministrului interimar al Educaţiei, Ilie Bolojan, educaţia a intrat într-o zonă periculoasă de austeritate fără protecţie, reformă fără sprijin, responsabilitate fără asumare. Ilie Bolojan ştie, oficial şi documentat, cât costă să fii student în România. Datele publice arată că un student are nevoie de peste 2.000 de lei lunar pentru a putea rămâne în sistemul educaţional. Nu pentru confort, nu pentru distracţie, ci pentru mâncare, cazare, transport şi materiale de studiu. Cu toate acestea (…), bursele acoperă mai puţin de jumătate din necesarul minim, fondurile pentru burse au fost reduse, facilităţile de transport au fost limitate, sprijinul statului este acordat doar nouă luni pe an, de parcă viaţa ar fi suspendată în vacanţă”, se arată în textul moţiunii.
Potrivit iniţiatorilor, “diferenţa dintre cât costă viaţa şi cât oferă statul este împinsă, cu nonşalanţă, în spatele studenţilor şi al familiilor lor”.
Semnatarii punctează că, deşi premierul Ilie Bolojan este ministru interimar al Educaţiei, “studenţii care sunt afectaţi de aceste politici nu sunt interimari, pierd ani de viaţă, nu mandate”.
Moţiune simplă împotriva modului de reprezentare a României în Acordul UE-Mercosur; dezbatere şi vot, luni
Moţiunea simplă prin care este criticat modul în care Guvernul a reprezentat interesele României în procesul decizional european privind Acordul UE – Mercosur va fi dezbătută şi votată luni în plenul Senatului, informează site-ul forului legislativ.
Intitulată “Acordul UE-Mercosur: cum se angajează România într-un acord strategic major prin mandat clandestin, fără analiză şi împotriva propriilor interese”, moţiunea este iniţiată de 47 de senatori ai Opoziţiei (28 AUR, 13 PACE – Întâi România şi şase neafiliaţi)
Semnatarii critică “excluderea consultării Parlamentului în procesul care a dus la angajarea într-un acord strategic de dimensiunea Mercosur-ului”.
“Conform Legii nr. 373/2013 privind cooperarea între Parlament şi Guvern în afaceri europene, Guvernul are obligaţia de a informa Parlamentul şi de a transmite mandatul de negociere către comisiile de specialitate, în baza cărora Legislativul trebuia să emită o opinie. (…) Conform articolului 91 din Constituţie (având în vedere că acordul UE-Mercosur are un caracter mixt – şi economic, dar şi politic, care nu este de competenţa exclusivă a Bruxelles-ului), acest acord va trebui ratificat de Parlament, lucru care nu este deloc evident că se doreşte. Susţinerea acordului UE-Mercosur a driblat dezbaterea parlamentară. Nu am fost chemaţi să discutăm nici oportunitatea, nici condiţiile sau limitele unei asemenea susţineri, ceea ce a permis Guvernului să construiască un mandat informal, transmis prin Ministerul Afacerilor Externe către reprezentantul României în COREPER II. O decizie cu impact major asupra agriculturii şi industriei a fost mutată din spaţiul deliberării politice în cel al procedurii administrative”, se mai arată în moţiune.
Iniţiatorii moţiunii susţin că “Acordul UE-Mercosur rămâne un acord structural asimetric, care favorizează economiile puternic industrializate şi loveşte direct statele cu sectoare vulnerabile”.
Urmărește-ne pe Google News
