Ţoiu, la Davos: Menţinerea dialogului economic şi comercial – consecinţe pozitive şi asupra diminuării riscului de securitate

Menţinerea dialogului economic şi comercial are consecinţe pozitive directe şi asupra diminuării riscurilor de securitate, iar comerţul rămâne un pilon de stabilitate într-o lume fragmentată, a declarat ministrul Afacerilor Externe, Oana Ţoiu, la sesiunea strategică “Next-Generation Trade Facilitation”, desfăşurată în cadrul reuniunii anuale a Forumului Economic Mondial de la Davos.

Potrivit unui comunicat al MAE, dezbaterea a reunit decidenţi la cel mai înalt nivel pentru a discuta adaptarea fluxurilor comerciale globale la noile realităţi geopolitice.

În intervenţia sa, ministrul Oana Ţoiu a propus mediului de afaceri şi omologilor prezenţi o nouă perspectivă asupra intersecţiei dintre geopolitică şi economie, arată sursa citată.

“Estimăm că deciziile geopolitice, diplomaţia pragmatică şi priorităţile regionale vor face ca pieţele să se confrunte cu o componentă tot mai accentuată de decizie politică. Pe fiecare continent recunoaştem astăzi nevoia crescută de autonomie strategică, ceea ce implică şi diversificarea lanţurilor de valoare şi a pieţelor de desfacere”, a declarat ministrul român.

De asemenea, în dezbatere s-a subliniat faptul că, deşi agenda publică de la Davos în acest an a fost dominată de teme de securitate, Forumul rămâne o platformă esenţială pentru economie şi colaborare globală.

“Importăm anual bunuri de aproximativ 120 de miliarde de euro şi exportăm de 90 de miliarde. Acest deficit de aproape 30 de miliarde de euro nu se reglează doar prin politici interne, ci şi printr-o diplomaţie economică activă, care să deschidă pieţe noi pentru produsele româneşti. Menţinerea dialogului economic şi comercial are consecinţe pozitive directe şi asupra diminuării riscurilor de securitate, iar comerţul rămâne un pilon de stabilitate într-o lume fragmentată”, a afirmat Oana Ţoiu, citată în comunicat.

La dezbatere au fost prezenţi miniştri ai comerţului şi economiei din peste 10 ţări de pe 4 continente (Europa, Asia, Africa şi America de Nord/Centrală). Alături de oficiali guvernamentali, la discuţii au participat lideri ai celor mai importante instituţii internaţionale de profil, inclusiv conducerea Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC), a Organizaţiei Mondiale a Vămilor (WCO) şi a agenţiilor economice ale ONU, precum şi preşedinţi ai unor companii globale de logistică şi infrastructură critică.

“Participarea României la acest format restrâns confirmă profilul ţării noastre de partener activ în reconfigurarea rutelor comerciale strategice şi susţinerea unui sistem internaţional bazat pe reguli”, a mai precizat MAE.