Comemorare la Otopeni, la 36 de ani de la masacrul de la Revoluție. Mărturia unuia dintre supraviețuitori: Momentele de prizonierat au fost groaznice

23 decembrie 1989 a fost ziua masacrului de la Aeroportul Otopeni. Zeci de militari în termen au fost uciși de colegi de-ai lor puşi să apere principala poată aeriană a țării şi care credeau că au de-a face cu un grup de teroriști. Unul dintre supraviețuitorii acelui moment şocant din 23 decembrie ne-a relatat orele de groază prin care a trecut ca tânăr militar în termen la transmisiuni, fără implicare în luptă. Atenţie, urmează imagini și informații care vă pot afecta emoţional!

Pe 23 decembrie 1989, în București și nu numai se vehicula ideea unor lupte la Aeroportul din Otopeni, între soldați și teroriști, cei din urmă fiind anihilați. Realitatea era cu totul alta.

Un grup de militari în termen de la unitatea de trasmisiuni din Câmpina a fost trimis să apere aeroportul. Acolo însă, din motive încă neelucidate pe deplin, au fost întâmpinați cu rafale de mitraliere care au secerat viețile a zeci de soldați.

Printre supraviețuitori este și Florin Pavel, soldat în armata română de numai câteva luni în acel moment. 

Florin Pavel, supraviețuitor al masacrului de la Otopeni: Confuzia care s-a creat, presupusa confuzie la nivelul forțelor care apărau aeroportul, a făcut ca asupra noastră să se deschidă o ploaie de gloanțe și să fie un adevărat măcel, unde și-au pierdut viața instantaneu aproape 50 de oameni.

Florin Pavel, alături de ceilalți militari care au supraviețuit, au fost luați prizonieri pentru câteva ore și au primit un tratament dur din partea soldaților care le omorâseră colegii.

Florin Pavel, supraviețuitor al masacrului de la Otopeni: Nu știau dacă suntem veniți în sprijin sau dacă suntem trupe loiale fostului regim. Momentele de prizonierat au fost groaznice. Ne-au amenințat, ne-au lovit, am fost apostrofați și ni s-au adus acuze că suntem teroriști, că suntem fideli lui Ceaușescu. Gândiți-vă la momentele astea în care puteam fi executați. Noi le-am spus: Domnule, noi le spuneam suntem frații voștri, suntem militari în termen ca și voi, numai că avem altă armă, dar nu am venit să vă executăm sau să va luăm cu asalt.

În tot acest timp, morții și răniții grav zăceau abandonați pe asfaltul arterei de intrare către aeroport. Până la urmă, răniții au fost duși la spitale, iar cei uciși la Institutul de Medicină Legală.

Misiunea de identificare a celor morți i-a revenit actualului colonel în rezervă Dumitru Chiriță.

Col (r) Dumitru Chiriță: Munca mea efectivă a început în spitalele din București, pentru că acei oameni trebuiau identificați. Cei morți la IML București de unde practic eu i-am ridicat și le-am făcut actele de înhumare, i-am depus în mașini și duși în zonele în care locuiau.

În jur de 50 de oameni au pierit în masacrul de la Otopeni, cei mai mulți dintre ei militari. Dar și-au pierdut viața și opt angajați civili ai aeroportului, surprinși de împușcături în autobuzul care îi ducea către serviciu, la aeroport

Astăzi, supraviețuitori și rude ale celor uciși au marcat 36 de ani de la acea tragică diversiune, în cadrul unei ceremonii militare desfășurate la monumentul Eroilor Jandarmi de la Aeroportul Internațional „Henri Coandă”, considerat unul dintre cele mai sângeroase episoade ale Revoluției Române.