Partidul german de extremă dreapta AfD, acuzat că strânge informații pentru Kremlin

Politicianul german de extremă dreapta Ringo Mühlmann a manifestat un interes notabil pentru scoaterea la iveală a unor informații despre care oponenții săi politici spun că ar putea fi de mare interes pentru serviciile de informații ruse, notează Politico.

Folosindu-se de drepturile care îi revin ca parlamentar al partidului Alternativa pentru Germania (AfD) în parlamentul landului est-german Turingia — unde AfD este cel mai puternic partid — Mühlmann a cerut în mod repetat guvernului regional să dezvăluie detalii sensibile despre subiecte precum apărarea locală împotriva dronelor și transporturile de armament occidental către Ucraina.

„Ce informații are guvernul landului despre amploarea transporturilor militare de tranzit prin Turingia din 2022 încoace (defalcate pe ani, tip de transport rutier, feroviar, număr de tranzite și opriri cunoscute)?”, a întrebat Mühlmann în scris, în septembrie.

Într-o singură zi din iunie, Mühlmann – care neagă că ar acționa în interesul Rusiei – a depus opt interpelări legate de drone și de capacitățile de apărare anti-dronă ale poliției regionale, responsabile de detectarea și respingerea dronelor considerate o amenințare de spionaj.

„Ce sisteme tehnice de apărare anti-dronă sunt cunoscute de poliția din Turingia (de exemplu, bruiaje, lansatoare de plase, dispozitive cu impuls electromagnetic) și în ce măsură au fost testate pentru utilizarea în aplicarea legii?”, a întrebat Mühlmann.

Astfel de întrebări venite din partea parlamentarilor AfD, atât la nivel regional, cât și federal, i-au determinat pe politicienii centriști germani să acuze partidul de extremă dreapta că își folosește mandatele pentru a expune informații sensibile pe care Moscova le-ar putea utiliza în războiul său împotriva Ucrainei și în așa-numitul „război hibrid” împotriva Europei.

„Nu poți să nu ai impresia că AfD parcurge o listă de sarcini primite de la Kremlin prin aceste interpelări”, a declarat ministrul de interne al Turingiei, Georg Maier, membru al Partidului Social-Democrat (SPD), pentru ziarul german Handelsblatt.

„Ceea ce m-a frapat a fost interesul incredibil pentru infrastructura critică și pentru autoritățile de securitate din Turingia, mai ales pentru modul în care acestea gestionează amenințările hibride”, a declarat ulterior Maier pentru POLITICO. „Dintr-odată, chestiuni geopolitice apar în întrebările lor, deși parlamentul landului Turingia nu este responsabil pentru politica externă sau de apărare”.

Liderii AfD adoptă frecvent poziții favorabile Kremlinului, susținând reluarea relațiilor economice și a importurilor de gaz, precum și încetarea ajutorului militar pentru Ucraina. Oponenții politici îi acuză însă adesea că nu acționează doar din convingere, ci la cererea Moscovei. De exemplu, deputata Verzilor Irene Mihalic a numit luna trecută partidul „calul troian” al președintelui rus Vladimir Putin în Germania.

Politicienii AfD resping acuzațiile potrivit cărora și-ar folosi puterea parlamentară în creștere, atât la nivel național, cât și regional, pentru a transmite informații sensibile Kremlinului.

Tino Chrupalla, unul dintre liderii naționali ai AfD, a respins ferm acuzațiile că partidul său ar încerca să dezvăluie rute de aprovizionare cu armament în beneficiul Kremlinului.

„Cetățenii au temeri legitime legate de ceea ce văd și experimentează în fiecare seară pe autostrăzi”, a spus el într-o emisiune TV luna trecută, când a fost întrebat despre interpelările lui Mühlmann. „Acestea sunt întrebări legitime ale unui parlamentar preocupat, care ia în serios îngrijorările și nevoile cetățenilor. Faceți insinuări extrem de perfide; ne acuzați de lucruri pe care nu le veți putea dovedi niciodată”.

Mühlmann, fost polițist, a declarat pentru POLITICO că neagă că ar urma o listă de sarcini „în direcția Rusiei”.

Miniștrii guvernului, deși sunt obligați să răspundă la fiecare interpelare parlamentară, nu sunt obligați să dezvăluie informații sensibile sau clasificate care ar putea pune în pericol securitatea națională, a argumentat și Mühlmann.

„Nu este de datoria mea să-mi limitez întrebările, ci de datoria ministrului să ofere răspunsurile”, a spus el. „Dacă la un moment dat un răspuns reprezintă un pericol sau duce la spionaj, atunci spionajul nu este vina mea, ci a ministrului, pentru că a divulgat informații pe care nu ar fi trebuit să le divulge”.

Avalanșă de întrebări parlamentare

Marc Henrichmann, parlamentar conservator și președinte al unei comisii speciale din Bundestag care supraveghează serviciile de informații ale Germaniei, a declarat că, deși guvernul nu este obligat să dezvăluie informații clasificate sau extrem de sensibile, serviciile de informații ruse pot totuși reconstrui informații valoroase din volumul și varietatea mare a interpelărilor AfD.

„Pe lângă interpelările insignifiante și cele sensibile, există și o zonă gri foarte mare”, a spus Henrichmann. „Ceea ce aud frecvent de la diferite ministere este că interpelările individuale nu sunt problema reală. Dar, puse una lângă alta, ele pot contura o imagine, de exemplu, a rutelor de transport, a livrărilor de ajutor și a bunurilor militare către sau în direcția Ucrainei.”

Henrichmann a spus că interpelările AfD din Bundestag pe teme precum cunoașterea de către autorități a sabotajelor și activităților hibride rusești în regiunea Mării Baltice, precum și otrăvirea liderului opoziției ruse Alexei Navalnîi, i-au atras atenția și i-au stârnit îngrijorări.

Fracțiunile AfD din parlamentele landurilor germane au depus peste 7.000 de interpelări legate de securitate de la începutul anului 2020, potrivit unei analize de date realizate de Spiegel — mai multe decât orice alt partid și aproximativ o treime din totalul tuturor interpelărilor pe teme de securitate.

În Turingia – unde serviciile de informații regionale au catalogat AfD drept un grup extremist – partidul a depus aproape 70% (1.206 din 1.738) din toate întrebările formulate în această legislatură. În Bundestag, interpelările partidului reprezintă peste 60% din total (636 din 1.052).

Utilizarea strategică a interpelărilor parlamentare de către AfD nu este ceva nou, spun experții. De la intrarea în Bundestag în 2017, partidul le-a folosit pentru a sufoca ministerele și pentru a colecta informații despre adversarii politici percepuți.

„Încă de la început, AfD a folosit interpelările parlamentare pentru a obstrucționa, paraliza și, de asemenea, pentru a monitoriza inamicii politici”, a declarat Anna-Sophie Heinze, cercetătoare la Universitatea din Trier.

În ceea ce privește avalanșa de întrebări legate de securitatea națională, motivația AfD este în mare parte irelevantă, a spus Jakub Wondreys, cercetător la Universitatea Tehnică din Dresda, care studiază politica AfD față de Rusia.

„Nu este imposibil ca ei să acționeze în numele Kremlinului. Este, de asemenea, posibil să acționeze în nume propriu, pentru că, desigur, sunt pro-Kremlin. Dar rezultatul final este cam același. Aceste întrebări reprezintă o potențială amenințare la adresa securității naționale.”