Organizația Mondială a Sănătății avertizează asupra rezistenței la antibiotice uzuale la nivel mondial

Una din șase infecții bacteriene confirmate în laborator, care provoacă boli comune la oameni în 2023, a fost rezistentă la tratamentele cu antibiotice, potrivit unui nou recent raport al Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). Între 2018 și 2023, rezistența la antibiotice a crescut cu peste 40% în combinațiile agent patogen–antibiotic monitorizate, cu o creștere anuală medie de 5–15%.

Datele raportate către Sistemul Global de Supraveghere a Rezistenței la Antimicrobiene și a Utilizării acestora (GLASS) al OMS din peste 100 de țări arată că rezistența în creștere la antibiotice esențiale reprezintă o amenințare tot mai mare pentru sănătatea globală.

Noul Raport global de supraveghere a rezistenței la antibiotice 2025 prezintă, pentru prima dată, estimări ale prevalenței rezistenței la 22 de antibiotice utilizate pentru tratarea infecțiilor urinare și gastrointestinale, a infecțiilor din sânge și a gonoreei. Raportul acoperă 8 agenți patogeni bacterieni comuni – Acinetobacter spp., Escherichia coli, Klebsiella pneumoniae, Neisseria gonorrhoeae, Salmonella spp. netifoide, Shigella spp., Staphylococcus aureus și Streptococcus pneumoniae – fiecare asociat cu una sau mai multe dintre aceste infecții.

Riscul rezistenței la antibiotice diferă în funcție de regiune

OMS estimează că rezistența la antibiotice este cea mai ridicată în regiunile din Asia de Sud-Est și Mediterana de Est, unde una din trei infecții raportate a fost rezistentă. În regiunea africană, una din cinci infecții a fost rezistentă. Rezistența este, de asemenea, mai frecventă și în creștere în zonele în care sistemele de sănătate nu au capacitatea de a diagnostica sau trata agenții patogeni bacterieni.

„Rezistența la antimicrobiene depășește progresele medicinei moderne și amenință sănătatea familiilor din întreaga lume”, a declarat Dr. Tedros Adhanom Ghebreyesus, Directorul General al OMS. „Pe măsură ce țările își consolidează sistemele de supraveghere a rezistenței antimicrobiene (AMR), trebuie să folosim antibioticele în mod responsabil și să ne asigurăm că toți oamenii au acces la medicamentele potrivite, la diagnostice de calitate și la vaccinuri. Viitorul nostru depinde, de asemenea, de consolidarea sistemelor de prevenire, diagnostic și tratament al infecțiilor și de inovația în antibiotice de nouă generație și teste moleculare rapide”.

Agenții patogeni Gram-negativi reprezintă cea mai mare amenințare

Raportul subliniază că bacteriile Gram-negative rezistente la medicamente devin tot mai periculoase la nivel global, povara cea mai mare fiind asupra țărilor cel mai puțin pregătite să răspundă. Dintre acestea, E. coli și K. pneumoniae sunt principalele bacterii Gram-negative rezistente la medicamente identificate în infecțiile din sânge — unele dintre cele mai grave infecții bacteriene, care duc adesea la sepsis, insuficiență de organ și deces.

Peste 40% dintre tulpinile de E. coli și peste 55% dintre K. pneumoniae la nivel global sunt acum rezistente la cefalosporine de generația a treia, tratamentul de primă linie pentru aceste infecții. În regiunea africană, rezistența depășește chiar 70%.

Alte antibiotice esențiale, inclusiv carbapenemele și fluorochinolonele, își pierd eficiența împotriva E. coli, K. pneumoniae, Salmonella și Acinetobacter. Rezistența la carbapeneme, odinioară rară, devine tot mai frecventă, restrângând opțiunile de tratament și forțând utilizarea antibioticelor de ultimă instanță. Aceste antibiotice sunt însă costisitoare, greu accesibile și adesea indisponibile în țările cu venituri mici și medii.

Progrese în supravegherea AMR – dar este nevoie de mai multă acțiune

Participarea țărilor la GLASS a crescut de peste patru ori, de la 25 de țări în 2016 la 104 țări în 2023. Cu toate acestea, 48% dintre țări nu au raportat date către GLASS în 2023, iar aproximativ jumătate dintre cele care au raportat nu dispun încă de sisteme pentru a genera date fiabile. De fapt, țările care se confruntă cu cele mai mari provocări nu au capacitatea de supraveghere necesară pentru a evalua situația rezistenței antimicrobiene (AMR).

Declarația politică privind AMR adoptată la Adunarea Generală a ONU în 2024 a stabilit obiective pentru a combate AMR prin consolidarea sistemelor de sănătate și adoptarea unei abordări „O singură sănătate” (One Health), coordonând eforturile din domeniul sănătății umane, al sănătății animalelor și al mediului.

Pentru a combate această amenințare în creștere, țările trebuie să se angajeze să își consolideze sistemele de laborator și să genereze date de supraveghere fiabile, în special din zonele defavorizate, pentru a ghida tratamentele și politicile.

OMS face apel la toate țările să raporteze date de înaltă calitate privind AMR și utilizarea antimicrobienelor către GLASS până în 2030. Pentru atingerea acestui obiectiv este nevoie de acțiuni coordonate pentru a îmbunătăți calitatea, acoperirea geografică și partajarea datelor de supraveghere AMR, pentru a monitoriza progresele. Țările ar trebui să intensifice intervențiile coordonate menite să abordeze rezistența antimicrobiană la toate nivelurile sistemului de sănătate și să se asigure că ghidurile de tratament și listele de medicamente esențiale sunt aliniate la modelele locale de rezistență.

Raportul este însoțit de conținut digital extins disponibil pe tabloul de bord GLASS al OMS, care oferă rezumate globale și regionale, profiluri de țară bazate pe acoperirea de supraveghere neajustată și date AMR, precum și informații detaliate privind utilizarea antimicrobienelor.