Bătălia pentru banii Europei. Țările bogate vs. statele sărace în negocierile pentru bugetul UE. Nordul se aliază, Sudul și Estul cer mai mult

Statele mai bogate ale Uniunii Europene, inclusiv Franța, Germania și țările nordice, s-au reunit joi la Viena pentru a-și coordona pozițiile înaintea negocierilor pe marginea bugetului multianual al UE, estimat la 1,816 trilioane de euro, scrie Politico într-o analiză.

Este pentru prima dată când oficiali de rang înalt din statele mai bogate ale UE — inclusiv Franța, Germania și țările nordice — se întâlnesc în aceeași sală pentru a elabora o strategie referitoare la propunerea controversată a Comisiei Europene, în valoare de 1,816 trilioane de euro.

Obiectivul este formarea unui bloc înaintea discuțiilor cu state precum Polonia, Spania și Italia, care susțin un buget mai mare, în special pentru agricultură și fonduri destinate regiunilor mai sărace.

De la prezentarea bugetului, pe 16 iulie, oficialii au avut timp doar să răsfoiască sutele de pagini și să înceapă calculele privind câți bani vor câștiga sau pierde în urma noii propuneri.

Negocierile oficiale sunt abia la început, dar, în culise, funcționarii din țările cu interese comune pregătesc deja terenul. Miniștrii nu vor participa la reuniunea de la Viena — aceștia vor discuta bugetul abia în octombrie, la nivelul UE.

În fiecare rundă bugetară, țările cu interese similare se grupează pentru a-și stabili linii comune de atac, pentru a organiza întâlniri colective cu Comisia și pentru a împărți sarcini practice, precum testarea formulelor de alocare a banilor.

Scopul final este depășirea taberei adverse, câștigarea negocierilor și orientarea uriașului buget european către propriile priorități.

„În termeni fotbalistici, este o fază fixă. Este ceva normal”, a declarat pentru POLITICO eurodeputatul polonez Janusz Lewandowski, comisar european pentru buget între 2010 și 2014.

Două tabere cu interese diferite

Cele 27 de state membre se împart tradițional în două blocuri:

• „Contributori neti” – țările prospere, de la Suedia la Franța, care dau mai mult decât primesc și susțin un buget mai restrâns;
• „Prietenii Coeziunii” – o alianță de state sudice și estice, între care Spania, Italia și Polonia, care doresc un buget extins, cu accent pe sprijinirea regiunilor defavorizate.

Chiar și în interiorul acestor tabere există diferențe majore. De exemplu, Franța și Olanda, ambele contributoare nete, au poziții divergente în privința datoriei comune a UE: Parisul o susține, Haga se opune. În schimb, Franța este mai apropiată de Polonia atunci când vine vorba despre subvențiile agricole.

Negocieri dure la orizont

Oficial, discuțiile privind bugetul abia au început, iar miniștrii vor aborda subiectul abia în octombrie, la nivel european. Însă, în culise, funcționarii țărilor cu interese similare își stabilesc deja strategii comune și testează formulele de alocare a banilor.

Comisia Europeană, care a propus planul bugetar, va încerca să-și mențină propunerea cât mai aproape de forma inițială. Comisarul pentru buget, Piotr Serafin, un fost diplomat polonez, va media între cele două tabere.

„Propunerea Comisiei nu va fi cea finală, toată lumea va trebui să facă concesii. Dar, ca de fiecare dată, se va ajunge la un acord”, a declarat Stefan Imhof, oficial al Ministerului de Finanțe din Austria.