Fabricile de armament europene se extind de trei ori mai rapid pe fondul invaziei totale a Rusiei în Ucraina

Fabricile de apărare din Europa se extind de trei ori mai rapid de când Rusia a lansat invazia sa la scară largă în Ucraina, în 2022, scrie Financial Times, conform propriei analize a datelor satelitare.

Informația vine în contextul în care țările europene se grăbesc să își consolideze industriile de apărare, atât pentru a-și spori securitatea proprie, cât și pentru a sprijini apărarea Ucrainei în fața agresiunii ruse.

FT a identificat 7 milioane de metri pătrați de noi construcții industriale după monitorizarea a 150 de facilități din cadrul a 37 de companii, în special cele implicate în producția de muniție și rachete.

Cea mai amplă extindere a fost înregistrată la un amplasament de producție de muniție din vestul Ungariei, un proiect comun al companiei de stat ungare N7 Holding și al firmei germane de apărare Rheinmetall, potrivit publicației.

Facilitatea din Várpalota este destinată producerii de muniție pentru vehiculele de luptă pentru infanterie KF41 Lynx, obuze de artilerie de 155 mm și muniție pentru tancurile Leopard 2, au declarat reprezentanții Rheinmetall.

Rheinmetall, cel mai mare contractant de apărare din Germania — cunoscut pentru producția de vehicule blindate, muniție și alte echipamente militare — și-a văzut prețul acțiunilor crescând cu 1.000% pe fondul creșterii cheltuielilor pentru apărare după invazia la scară largă a Rusiei.

Gigantul din domeniul apărării a jucat un rol cheie în producția de arme pentru Kiev și a deschis prima sa fabrică de vehicule militare în Ucraina anul trecut, cu planuri de a inaugura în total patru uzine de apărare în țara afectată de război.

FT a identificat, de asemenea, extinderi la 20 de situri sprijinite de Act in Support of Ammunition Production (ASAP), un program al UE prin care Bruxelles a alocat 500 de milioane de euro (580 de milioane de dolari) pentru creșterea producției de muniție.

Majoritatea companiilor au refuzat să comenteze pentru publicație, invocând motive de securitate.

De la izbucnirea războiului la scară largă din Ucraina, industria europeană de apărare a fost criticată pentru performanța sa greoaie și lipsită de eficiență, blocajele industriale îngreunând livrarea rapidă de arme și muniție către Kiev.

Eforturile de creștere a cheltuielilor de apărare au căpătat un nou impuls după revenirea în funcție, în ianuarie, a președintelui american Donald Trump, care a criticat în mod repetat Europa pentru subfinanțarea apărării.

Summitul NATO de la Haga din iunie, primul din cel de-al doilea mandat al lui Trump, a adus un acord între aliați pentru creșterea pragului de cheltuieli pentru apărare de la 2% la 5% din PIB — cu posibilitatea ca ajutorul militar pentru Ucraina să fie inclus în acest obiectiv.

Separat, UE a lansat noul său program ReArm Europe, vizând strângerea a încă 650 de miliarde de euro (750 de miliarde de dolari) pentru cheltuieli de apărare și 150 de miliarde de euro (170 de miliarde de dolari) sub formă de împrumuturi pentru investiții în domeniul apărării.

Comisarul european pentru apărare, Andrius Kubilius, a declarat că statele membre pot folosi aceste fonduri pentru a furniza arme Ucrainei și pentru a investi în industria de apărare a acesteia.