Putin autorizează creșterea emisiilor de CO₂ până în 2035: Rusia se îndepărtează de angajamentele climatice

Președintele rus Vladimir Putin a semnat un decret care permite Rusiei să-și majoreze emisiile de gaze cu efect de seră cu aproximativ 20% până în 2035, comparativ cu nivelul din 2021. Conform documentului, obiectivul oficial este reducerea emisiilor cu 65-67% față de nivelul din 1990, luând în calcul capacitatea vastelor păduri rusești de a absorbi CO₂.

Potrivit datelor ONU, emisiile de gaze cu efect de seră ale Rusiei în 2021 au fost de 1,7 miliarde de tone. Noul plafon stabilit pentru 2035 este de aproximativ 2 miliarde de tone. Prin comparație, nivelul record atins în 1990 a fost de 3,1 miliarde de tone.

Rusia este în prezent al patrulea cel mai mare emițător de CO₂ la nivel global. Cu toate acestea, activiștii de mediu și experții internaționali califică această țintă ca fiind „cronic insuficientă”, potrivit evaluării Climate Action Tracker. Reducerea emisiilor înregistrată între 1990 și 2018 (excluzând modificările în utilizarea terenurilor) nu s-a datorat unor politici climatice eficiente, ci colapsului industrial care a urmat destrămării Uniunii Sovietice.

Deși Rusia și-a declarat obiectivul de a atinge neutralitatea emisiilor („net-zero”) până în 2060, economia rămâne puternic dependentă de gaze naturale, petrol și cărbune. În acest context, o reducere reală a emisiilor pare îndepărtată. Alegerea anului 1990 ca punct de referință pentru reducere este intens criticată: fiind un an cu emisii extrem de ridicate, orice reducere ulterioară apare artificial amplificată, deși este permisivă în termeni reali.

În contrast, Uniunea Europeană se pregătește să aplice din 2026 Mecanismul de Ajustare la Frontieră pentru Carbon (CBAM), care va taxa importurile din state cu politici climatice mai slabe, inclusiv din Rusia.

În același timp, Rusia se confruntă deja cu efectele severe ale schimbărilor climatice. În regiunile arctice, permafrostul se degradează rapid, afectând infrastructura și punând în pericol comunitățile indigene. Totuși, autoritățile ruse tratează aceste consecințe mai degrabă ca oportunități economice decât ca urgențe climatice.

Decretul semnat de Putin reflectă un conservatorism economic, orientat spre protejarea exporturilor de energie, în detrimentul angajamentelor internaționale privind combaterea crizei climatice. Lipsa unor politici clare de decarbonizare adâncește distanța față de obiectivele Acordului de la Paris și crește riscul unei agravări globale a crizei climatice, în timp ce alte state accelerează tranziția energetică.