Premierul Ilie Bolojan, reguli noi în companiile de stat: Transparență, reducerea numărului membrilor din CA, indicatori de perfomanță

Cabinetul condus de Ilie Bolojan pregăteşte al doilea pachet de măsuri pentru reducerea cheltuielilor în mai multe domenii. Premierul și vicepremierul pentru reformă Dragoș Anastasiu au anunțat propunerile Executivului pentru reforma companiilor de stat, într-o conferință de presă transmisă LIVE de TVR Info.

Premierul Ilie Bolojan şi vicepremierul Dragoş Anastasiu au prezentat măsurile care vizează reforma companiilor de stat. Aproape 270 de societati din cele peste 1.300 înregistrează pierderi de aproximativ 2 miliarde de lei. Şeful Executivului a vorbit despre importanța transparenţei gestionării firmelor de stat şi managementul acestora. Vor fi schimbaţi indicatorii de performanţă, vor fi mai puţini membri în Consiliile de Admnistraţie, unde vor fi reduse indemnizaţiile.

Premierul Ilie Bolojan: În primul rând, asigurarea transparenței gestionării companiilor de stat. În acest sens am convenit, ca în perioada următoare, toate ministerel tutelare să asigure publicarea tuturor datelor care sunt necesare pentru a ști cine administrează aceste companii, ce câștiguri au, care le sunt indicatorii și toate datele economice care dau o oglindă cât mai fidelă cu privire la cei care conduc și în ce condiții conduc aceste companii. Acest lucru nu cred că este o rușine pentru cei care le conduc, ca datele să fie publice, nici în ceea ce privește câștigurile, nici în ceea ce privește performanța, și e un lucru de normalitate pe care îl vom face în perioada imediat următoare.

Declarații ale premierului Ilie Bolojan:

-Un element important de bună guvernare este gestionarea corectă a companiilor de stat în România. Și gestionarea lor are un impact foarte mare – cum ar fi în Energie – orice câștig în administrarea lor este important pentru țară și buget. Orice reducere a subvențiilor, orice creștere a calității serviciilor și orice profit prin controlul costurilor – înseamnă o capacitate de investiție mai mare. Buna administrare a companiilor – un element important care ține de acest al doilea pachet.

-aceste măsuri vizează câteva aspecte importante care țin de buna administrare a acestor companii:

-asigurarea transparenței – toate ministerele tutelare să asigure publicarea tuturor datelor companiilor: ce venituri au, ce câștiguri, în ce condiții sunt conduse. Acest lucru nu cred că e o rușine.

-managementul companiilor – lucru rezolvat prin modificări de legislație – reducerea numărului de membri și plafonarea unor câștiguri. Abuzând de prevederi legale și fără un control, de la valori rezonabile de câștiguri cu care au intrat, s-a ajuns la limitele maxime, ceea ce a creat o nemulțumire în opinia publică și în administrarea lor propriu-zisă.

-indicatorii de perfomranță – aceștia vor fi revizuiți de către fiecare minister. Astfel încât să se verifice dacă indicatorii sunt relevanți sau superficiali. În multe locuri, acești indicatori nu sunt relevanți. Sau noi indicatori vor fi acceptați de către cei care conduc aceste companii – dacă nu îi acceptă înseamnă că sunt niște probleme legate de profesonalismul lor și vom uza de lege așa încât să impunem acești indicatori sau să plece.

-tot ce înseamnă modificări de legislație care să întărească capacitatea agenției AMEPIP, care ar trebui să verifice aceste companii, trebuie întărite, astfel încât la finalul verii să avem o agenție operațională, nu doar păentru că avem un angajament prin PNRR, ci mai ales pt că buna administrare a companiilor din România este o necesitate.

Vicepremierul Dragoș Anastasiu:

-Un memorandum care va trece prin Guvern care are ca scop unui grup de lucru interministerial în vederea eficientizării întreprinderilor publice. Vrem să avem mai mulți bani la buget, mai puține subvenții, o mai bună calitate a serviciilor, la fel cum orice companie privată gândește.

-companiile de stat sunt guvernate prin legea 110 și au o instituție care le urmărește performanța. Pentru a înainta în demersul, va trebui să modificăm legislația. Orice modificare va fi după consultări cu CE și OECD. Până la sfârșitul lui noiembrie trebuie să recuperăm o penalizare.

-propuneri de măsuri care se vor discuta cu Comisia Europeană. Nu schimbăm nimic din ceea ce a fost gândit ca fiind obligatoriu.

-AMEPIP a centralizat date importante cu privire la companiile de stat.

-1.326 de întrepr publice – 100% sau statul majoritar. 1.182 – la nivel local și 144 la nivel central. 376 de SA-uri, 88 regii autonome și 842 de SRl-uri.

-315 într publice care fac 96% din cifra de afaceri a tuturor întrepr. Din 256.000 de angajați în total, 173.000 sunt în aceste companii. Veniturile totale – 127 de miliarde, iar top 315 au 13,6 miliarde, adică 96%.

-subvenții – 14 miliarde per total – 13,6% miliarde din top 315.

-profiturile – 15 miliarde per total. Top 3125 – 14,9 miliarde. Din care scădem subvențiile.

–pierderi – național 266 de companii generează 2,5 mld. 7 companii pierderi 2 miliarde, după ce primesc subvenții: Căi Ferate CFR SA, Electrocentrale Craiova SA, Unifarm SA, Transport feroviar marfă CFR Marfă SA, Compania Municipală Termoenergetica SA, Metrorex SA, Complex Energetic Valea Jiului SA.

-cele 1.182 de companii locale

-300 de companii nu au depus date financiare, 250 de companii au venituri 0.

-230 de companii au pierde și 60 de companii au până la 10 angajați.

-zone de activitate: apă-canal, 146 de salubritate (76 pe profit), 61 de transport (41 pe profit)

–46% din profituri reprezintă Hidroelectrica

-companiile au obligația să depună date financiare – la ANAF și AMEPIP. Începând de ieri au înceut să curgă amenzile. Până ieri AMEPIP nu a amendat.

-Consiliile de Administrație: în companiile centrale 354 de poziții sunt provizorii. 309 sunt permanente. La comp locale 493 – poziții provizorii și 1919 poziții permanente. Va trebui să facem pași importanți în ce privește selecțiile și recurtările, iar cei care fac asta trebuie să fie persoane și firme relevante în a recruta oameni de acest calibru. Partea de recrutare – trebuie luată atent în vizor.

-Problemă legată de performanță. Am luat niște aeroporturi – numărul de pasageri care trec prin Europa vs. România. Vedem că la diverse aeroporturi se poate cu mult mai puțin personal. Într-un aeroport avem 1.400 de oameni angajați, același nr de pasageri în alte părți ale lumii – 780 de oameni.

Măsuri propuse:

-reducerea numărului de membri din CA și din Consiliile de supraveghere.

-reducerea remunerațiilor membrilor din CA.

-directori generali – reducerea indemnizațiilor

-plafonarea beneficiilor – nu ne referim la mașina de serviciu, telefon, laptop, ci la cazare în alt oraș, plata electrciității, indemnizații de concediu și altele – le plafonăm la 10% din indemnizația totală fixă

-pentru funcționarii publici – propunem să nu poată face parte decât dintr-un CA, nu 2 sau 3.

-mărim termenul de prescripție de la 6 luni la 1 an – nu se mai șterg greșelile atât de repede.

-înființarea unui consiliu consutativ nerenumnerat la AMEPIP care vor sprijini AMEPIP

-extinderea situațiilor de sancțiune.

-accelerarea reformei în companiile de stat. Acum sunt termene foarte largi – propunem 3 luni pentru analiză, vor avea 3 luni la dispoziție pentru analiză și 3 luni să înceapă procesul de eficientizare.

-AMEPIP: există un focus principal la companiile centrale. Noi propunem să ne uităm mai degrabă la companiile de impact. Focusul AMEPIP să fie pe cele 315 companii din top.

-Compoziția indicatorilor de performanță. Indicatorii financiari – ponderea este de 25-35% și propunem minim 50%. Și vrem să punem accent și pe calitatea serviciilor clienților – să fie 20%. Și propunem criteriii de selecție/recrutare mai stricte pentru experți independenți care fac recrutarea.

Ce urmează:

-măsuri care să facă viața companiilor de stat mai ușoară. Propuneri de debirocratizare și simplificare. Vom veni și cu propuneri de stimulare a economiei.

-publicarea transparentă la absolut toate companiile. Lista tuturor subvențiilor, a arieratelor și a sumelor care trebuie recuperate de la clienții lor.

-ne-am consultat cu mulți oameni din zona publică și privată, au contribuit voluntar la demers. Am inițiat un demers de a strânge un grup de oameni într-un Consiliu Consultativ care rămâne deschis oricăror propuneri care vin din afară. Câțiva dintre ei: Speranța Munteanu, Mihaela Mitroi, Crenguța Leana, Iancu Guda, Anca Grigorescu, sunt mai multe nume.

Întrebări și răspunsuri pentru Dragoș Anastasiu:

-(despre grupul de lucru) – Încă nu e finalizat, vor fi voluntari, onorifici, vor doar să ajute, viața lor profesională a dovedit performanță, câțiva se ocupă de analiză de firme.

-(ce garanții dați că veți respecta litera legii?) Conform Legii concurenței și dacă ești prezent într-o cameră cameră de acest tip reprezintă o încălcare a legii. A fost cea mai mare nedreptate pe care am simțit-o în viața mea, am învățat atunci să fiu atent la toate aspectele care țin de viața mea.

-în cel mult două luni de acum înainte, tot ce fi jalon va fi atins.

-Noi vom face tot ce putem în limita legii, după ce vom schimba legile și vom renegocia cu toți cei care în acest moment sunt în plată. Vom vedea d ela caz la caz ce anume din legsilația actuală putem să aplicăm. Ne dorim ca toată lumea să respecte noile prevederi.

-(întâlnirea cu Viktor Orban): Da, va alea loc mâine seară la ora 19.00, o întâlnire informală la solicitarea premierului Viktor Orban, temele – colaborarea dintre cele două țări.

-(ce companii vor fi comasate?) Haideți să facem întâi analiza.

-(aveți un impact bugetar asupra acestei reforme?) Când vom termina analiza vom face și un impact.

-(despre soluția listării la bursă a companiilor care merg bine) În PNRR ne-am luat obligația să listăm cel puțin trei companii la bursă. În rest, e o decizie politică care va trebui să fie luată.

-(despre indemnizații majorate exagerat la aeroporturi) – sunt societăți care nu au încă bugetul aprobat – asta e un prim pas. Legea se va uita la ce se întâmplă de acum înainte.

-(despre active neproductive deținute de unele companii) Avem un plan, da. Va trebui ca fiecare manager să aibă o listă a tuturor activelor care nu aduc plusvaloare și să propună un plan de valorificare.

-(despre concedieri) Cred că astăzi fiecare companie trebuie privită separat și să aibă un plan de redresare. Și orice poate intra în discuție. Acolo unde există interes strategic al statului român, sunt decizii politice, acolo unde decizia e la nivelul companiilor, să le ia. Nu îi oprește nimic. Orice formă de redresare trebuie luată în calcul și să corespundă strategiei companiei și a Guvernului.

-(dacă vor fi listate pe bursă pachete de la companii profitabile). Este obligație prin PNRR din Energie și Transporturi. Va trebui să ținem cont de strategia de siguranță a României.

-(despre amenzile AMEPIP) – Ieri au început aceste amenzi. 50.000 – 100.000 de lei.

-(câți șefi de companii și-au donat indemnizațiile) Fiind act voluntar, nu știu.

-(de ce nu privatizare?) Toate variantele sunt pe masă pentru orice companie, astfel încât să ne atingem scopul final: mai mulți bani la buget, calitate a serviciilor.

Astăzi, marți, premierul Ilie Bolojan și vicepremierul pentru reformă Dragoș Anastasiu urmează să prezinte măsurile prin care vor fi reformate companiile de stat. Reforma acestora este un obiectiv asumat oficial de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Printre măsurile propuse se află modificarea componenței Consiliilor de Administrație, prin reducerea numărului de membri, dar și diminuarea indemnizațiilor acordate acestora.

O evaluare a companiilor de stat este în desfășurare, astfel încât acelea care nu sunt profitabile să fie comasate sau să beneficieze de o conducere nouă. Premierul își dorește ca în aceste poziții să ajungă reprezentanți ai mediului privat care au demonstrat performanță și care ar putea oferi consultanță sau chiar să fie numiți în funcții de conducere, contribuind la salvarea sau transformarea acestor entități.