De la ”Beach, Please!” la Beatles: Muzica tinerilor a stârnit mereu îngrijorarea părinților
14 iulie 2025, 15:40 (actualizat 15 iulie 2025, 10:51)
În fiecare deceniu, muzica a fost un catalizator al schimbării, iar tensiunile dintre generații reflectă, de fapt, nevoia tinerilor de exprimare și redefinire a identității. Ce era „periculos” pentru o generație a devenit „clasic” pentru alta. Controversele nu s-au stins.
Cea mai recentă ediție a festivalului Beach, Please!, desfășurată la Costinești și devenită un fenomen în rândul tinerilor, a fost marcată de incidente și momente controversate.
Un moment șocant la Beach, Please! a fost cel în care un adolescent, spectator la festival, a căzut de pe scenă după ce rapperul american Destroy Lonely l-a îndemnat să sară în public. Adolescentul a ajuns la Terapie Intensivă, iar poliția s-a autosesizat. Organizatorii au anunțat că nu vor mai colabora cu acest artist, pe care îl consideră iresponsabil. De asemenea, a fost interzisă urcarea participanților pe scenă.
Moment şocant la Beach Please: un adolescent, spectator la festivalul, a fost dus de la concert, în stare gravă, la spital. Băiatul a căzut de pe scenă după ce rapperul american Destroy Lonely L-a îndemnat să sară în public. Adolescentul a ajuns la Terapie Intensivă, iar poliţia s-a autosesizat. Organizatorii festivalului spun că nu vor mai colabora cu acest artist pentru că s-a dovedit iresponsabil.
13 iulie 2025, 10:34 (actualizat 13 iulie 2025, 19:14)
Un alt moment controversat a avut loc când mai mulți tineri din public au scandat „Ceaușescu, Ceaușescu!” către Selly, inițiatorul festivalului. Reacția a fost sancționată public de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului și Memoria Exilului Românesc (IICCMER), care a calificat gestul drept „o expresie a banalizării răului într-o societate care nu și-a asumat trecutul totalitar”.
Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a calificat duminică drept „profund îngrijorător” faptul că un grup de adolescenţi a strigat „Ceauşescu” la un festival, subliniind nevoia de educare a tinerilor privind istoria recentă.
13 iulie 2025, 13:35 (actualizat 13 iulie 2025, 14:01)
Artistul Albert NBN se află în centrul altui scandal. Deputatul Dumitru Coarnă a anunțat că a depus o plângere penală împotriva artistului, după ce acesta ar fi interpretat o melodie cu versuri injurioase la adresa României, considerate de politician „o insultă directă la adresa statului român și a poporului român”.
Președintele României, Nicușor Dan, a răspuns într-o declarație de presă unei întrebări privind un incident de la festivalul ”Beach Please!”, care a avut loc în weekend, în cadrul căruia un artist român ar fi adresat injurii la adresa țării în fața a zeci de mii de tineri.
14 iulie 2025, 12:27 (actualizat 16 iulie 2025, 10:51)
Un festival apreciat
În rândul tinerilor, festivalul este lăudat pentru lista artiștilor cu nume ca 21 Savage, A$AP Rocky, Ken Carson și Swae Lee, fiind perceput ca „cel mai mare festival din Europa”.
Pe rețelele sociale (ex. TikTok), publicul postează momente din spectacole, atmosfera de pe plajă și surprizele de pe scenă, generând valuri de aprecieri și comentarii pozitive.
Este apreciată și prezența artiștilor autohtoni, iar mulți spun că festivalul oferă o „platformă globală” pentru scena locală de trap și hip-hop.
Indignare și revoltă față de mesajele transmise
Pe de altă parte, există și un val considerabil de persoane, revoltate de mesajele din multe piese, în care se înjură sau se face referire la droguri și sex.
Sunt ”acuzați” părinții care își lasă copiii la festival sau se vorbește despre o generație haotică, fără valori și fără stabilitate emoțională.
De asemenea, se trage un semnal de alarmă cu privire la consumul de droguri și alcool, care ar putea fi încurajat de mesajul unor piese, iar incidentele din cadrul festivalului par să confirme unele temeri.
Selly: Nici mie nu îmi plac toate mesajele care sunt transmise pe scenă
În încheierea festivalului, Selly, inițiatorul „Beach, Please!”, a declarat, într-un mesaj transmis pe Tik-Tok, că este „un festival care se adresează aproape exclusiv tinerilor între 18 și 25 de ani și vrem să rămânem autentici în această misiune a noastră.”
El a mărturisit că nici lui nu îi plac toate mesajele transmise pe scenă, dar tinerii vin la festival tocmai pentru acești artiști.
„Este o vârstă uneori și a teribilismului, o vârstă a rebeliunii. Cu siguranță sunt unele mesaje vulgare sau revoltătoare – nici mie nu îmi plac toate mesajele care sunt transmise pe scenă. Însă e important de spus că nu îi expunem pe tineri la niște mesaje pe care ei să nu le fi auzit până acum. Dimpotrivă, tinerii vin aici pentru că acești artiști cântă. Dacă nu ar cânta acești artiști, ei nu ar veni”, a spus Selly, organizatorul festivalului.
Controversele și tensiunile legate de muzică nu sunt specifice doar zilelor noastre – ele au existat în fiecare deceniu.
Anii 1960 – Rockul, rebeliunea și „muzica diavolului”
Anii ’60 au marcat o ruptură culturală majoră: apariția rockului și a culturii hippie a fost percepută de generația părinților ca o amenințare la valorile tradiționale. The Beatles, The Rolling Stones sau Jimi Hendrix erau considerați rebeli, iar versurile lor – adesea despre libertate, droguri și sexualitate – au scandalizat societatea conservatoare. Diferența este că referirile lor erau subtile, metaforice, nu atât de explicite ca în muzica de astăzi.
Anii 1970 – Disco vs. rock și fricile față de noile identități
Muzica disco, popularizată de artiști ca Donna Summer sau Bee Gees, a adus în prim-plan cultura cluburilor, libertatea sexuală și comunitatea LGBTQ+, stârnind reacții de respingere din partea generației conservatoare. În același timp, punk-ul (Sex Pistols, The Ramones) a șocat prin atitudine anti-sistem, haine rupte și versuri provocatoare. Pentru mulți părinți, muzica anilor ’70 era pur și simplu „o decădere morală”.
Anii 1980 – Heavy metal, glam și începutul panicii morale
Metallica, Iron Maiden sau Mötley Crüe au fost aspru criticați pentru estetica întunecată și versurile violente sau sexualizate. În SUA, a apărut chiar o mișcare numită PMRC (Parents Music Resource Center), care a impus eticheta „Parental Advisory”. Rockul și rapul deveneau simboluri ale libertății tinerilor, dar și ținte ale cenzurii, se arată pe wikipedia.
Anii 1990 – Rap, grunge și anxietățile suburbane
Rapul a explodat, cu artiști precum Tupac, N.W.A. sau Eminem, abordând teme precum violența, rasismul, drogurile și viața în cartierele marginalizate. Mulți părinți au considerat acest gen periculos și unii l-au numit „muzică ce promovează ura”. În paralel, grunge-ul (Nirvana, Pearl Jam) exprima alienarea și depresia tinerilor, ceea ce i-a îngrijorat pe adulți care nu înțelegeau noua cultură „anti-glam”.
Anii 2000 – Pop comercial, emo, trap și muzica digitală
Muzica a devenit mai accesibilă ca oricând, iar generațiile s-au divizat între fanii pop-ului comercial (Britney Spears, NSYNC), ai rockului alternativ sau ai stilului emo. Adulții criticau adesea noile stiluri ca fiind „lipsite de substanță” sau „exagerat de dramatice”. Pe măsură ce internetul s-a dezvoltat, au apărut noi forme de exprimare (MySpace, YouTube), iar muzica s-a fragmentat în comunități tot mai specializate și greu de înțeles pentru cei din afara lor.
Anii 2010–2020 – Trap, autotune și TikTok-ul muzical
Trapul și mumble rap-ul (ex: Lil Pump, XXXTentacion, Playboi Carti) au fost adesea considerați de părinți ca fiind „fără mesaj” sau „haotici”, iar folosirea masivă a autotune-ului a fost văzută ca o „decădere a talentului”. Muzica a devenit virală pe TikTok, influențând generația Z în moduri greu de înțeles pentru adulți, care văd în noile trenduri o superficialitate lipsită de context.
Fie că stârnește aplauze sau controverse, muzica reflectă realitatea unei generații și provoacă societatea să-și pună întrebări.
