Boala ficatului gras pune în pericol unu din trei români. Mâncarea nesănătoasă, sedentarismul, alcoolul şi kilogramele în plus sunt factori de risc

Aproape o treime dintre români riscă să ajungă la complicații hepatice serioase dacă nu iau măsuri. Medicii au tot mai multe cazuri cu ficat gras. E o boală de la care se poate face ciroză și cancer hepatic. Şi vine la pachet cu obezitate, diabet, boli cardiovasculare, renale, dislipidemie şi apnee în somn. Tot mai mulţi au însă ficatul gras de la alcool în exces. Ei sunt acum cei mai numeroşi candidaţi la transplantul hepatic.

Mâncarea nesănătoasă, sedentarismul şi kilogramele în plus afectează metabolismul şi pun în pericol şi ficatul, care e vital. O persoană din trei suferă de boala ficatului gras, care nu e deloc inofensivă, căci aduce inflamaţia, cu o cascadă de complicaţii.

Prof.dr. Liliana Gheorghe, preşedinte executiv – Societatea Română de Gastroenterologie şi Hepatologie: Ficatul gras nu e numai aşa o noţiune că-i ficat gras. (…) O treime din pacienţi evoluează către fibroză, ciroză, către stadiul decompensat, complicaţiile cirozei sau cancer hepatic. Este o boală corelată cu factori metabolici. Nu apare din senin şi nu apare de una singură. Talia mare nu e semn de viaţă bună.

Fiecare kilogram depus sub curea înseamnă un risc mai mare. Şi stresul aduce, indirect, prea multe grăsimi în ficat, care trage tot mai greu.

Prof. dr. Muhai-Mircea DiculescuI – medic primar gastroenterologie, şef secţie Institutul Fundeni: Creierul omenesc se hrăneşte numai cu glucoză. În momentul în care suntem stresaţi, atunci apelul cerebral de a consuma mai multe calorii. Mănânci un covrig, un pateu ceva pe drum, pe stradă, pe nu ştiu ce, şi atunci tu îţi alimentezi permanent creierul cu un element care îl satisface. În condiţiile acestea se îngraşă şi în condiţiile acestea face şi ficat gras.

Din fericire, opt din zece cazuri sunt reversibile dacă sunt tratate la timp, cu un stil de viaţă mai sănătos. Dieta trebuie să fie bogată în legume, fructe, cereale integrale şi proteine slabe, cu mai puţine zaharuri, grăsimi saturate şi carbohidraţi rafinaţi.

Şi mişcarea este foarte importantă. Chiar şi simplul mers pe jos ajută mult.

Tot mai mulţi romani ajung în spital cu ficatul gras şi de la excesul de alcool.

Prof.dr. Liliana Gheorghe, preşedinte executiv – Societatea Română de Gastroenterologie şi Hepatologie: Sunt populaţia cea mai numeroasă cu indicaţie de transplant hepatic în România. Au devansat în momentul ăsta hepatitele virale. Aceste medicamente noi pentru obezitate, când sunt luate de persoane care au ficat şi alcoolic, şi metabolic, scad adicţia de alcool pentru că ele lucrează la nivel cerebral şi scad adicţia nu numai de mâncare, ci şi de alcool.

Ficatul bolnav nu doare, iar când apar simptome, poate fi prea târziu. Așa că fiecare ar trebui să facă măcar un control pe an, cu analize care sunt gratuite.

Se estimează că, în 15 ani, peste jumătate din populaţie va suferi de steatoză la ficat de la disfuncţia metabolică, triplu faţă de 1990.