CONAF: România are nevoie de reforme structurale, de un buget solid și de o viziune pe termen lung

România are nevoie de reforme structurale, de un buget solid și de o viziune pe termen lung, nu de soluții de avarie care să transmită mesaje fiscale greșite într-un moment deja critic pentru economie, susțin reprezentanții Confederației Naționale pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF).

Potrivit unui comunicat al organizației, propunerea vehiculată de partide privind introducerea unei ‘taxe de solidaritate’ pe veniturile salariale de peste 10.000 de lei ‘este un exemplu perfect de soluție riscantă, cu efecte structurale negative’.

‘România nu va ieși din impas taxându-și profesioniștii și trimițându-i la ghișeul optimizării fiscale sau direct pe aeroport. Să penalizezi munca și educația înseamnă să alegi calea ușoară spre declin. Dacă aceasta este noua solidaritate fiscală, atunci singura solidaritate reală va fi între cei care vor munci mai puțin, vor plăti mai puțin și vor pleca mai repede. Statul are de ales: vrea o Românie care muncește și plătește taxe, sau o Românie a resemnării fiscale și a exodului profesional? Nu poți clădi bunăstare cu soluții de avarie și mesaje fiscale strâmbe. Nu poți cere loialitate fiscală când descurajezi exact munca onestă. Restul sunt lozinci’, se menționează în comunicat.

Reprezentanții organizației susțin că România nu este o economie a marilor averi salariale.

‘Este o economie în care o clasă de mijloc fragilă se construiește greu, în care din ce în ce mai mulți români acceptă două sau mai multe locuri de muncă pentru a face față inflației și costurilor tot mai mari ale vieții. Datele oficiale de la Inspecția Muncii sunt grăitoare: la data de 12 iunie 2025, 1.026.502 de salariați aveau mai multe contracte individuale de muncă active. Într-un singur an, acest număr aproape s-a dublat (de la 509.846 în 2024). Astăzi, 17% din totalul angajaților din România au mai mult de un job. Aceasta este România care muncește. România care ține economia în picioare. Iar ideea de a penaliza acest segment printr-o taxă suplimentară este nu doar economic greșită, ci profund nedreaptă’, se mai precizează în document.

Un sondaj realizat recent de CONAF în rândul membrilor săi arată efectul anticipat al acestei măsuri. Astfel, 96% dintre respondenți consideră că introducerea taxei de solidaritate va încuraja evaziunea fiscală, în timp ce doar 4% cred că o astfel de măsură ar avea un efect pozitiv asupra muncii și performanței profesionale.

‘Acesta nu este un simplu rezultat de sondaj – este ecoul unei realități pe care antreprenorii o cunosc foarte bine. Într-o economie unde fiscalitatea muncii este deja ridicată și competitivitatea regională este în scădere, orice semnal că munca suplimentară sau specializată va fi penalizată nu face decât să stimuleze comportamente de evitare fiscală și să alimenteze exodul profesional.’, precizează organizația.

Potrivit sursei citate, Ungaria oferă un exemplu elocvent, în condițiile în care taxele excepționale pe sectoare cheie, introduse pentru a acoperi deficitul, au condus la încetinirea creșterii economice și la deteriorarea competitivității.

‘Polonia a redus deficitul bugetar fără să descurajeze munca, ci investind masiv în digitaliza
rea administrației fiscale și încurajând IMM-urile. Portugalia a introdus deduceri pentru familiile care investesc în educație și formare continuă. Lituania a crescut veniturile bugetare prin lărgirea bazei de impozitare, nu prin penalizarea veniturilor medii și mari. România trebuie să privească dincolo de soluții de avarie și să se inspire din exemple care au funcționat în realitate, nu doar pe hârtie’, se menționează în comunicat.

Un deficit bugetar nu este un pericol dacă este alimentat de cheltuieli care susțin creșterea economică. Nu mărimea deficitului ar trebui să ne îngrijoreze, ci natura lui. Cheltuielile pentru infrastructură, educație sau digitalizare pot avea un efect multiplicator benefic. În schimb, amplificarea poverii fiscale asupra muncii calificate va avea un efect dual negativ: va tempera consumul și va reduce investițiile, arată sursa citată.

Totodată, reprezentanții CONAF susțin că impactul asupra inflației ar putea fi major.

‘Majorarea poverii fiscale într-un context de inflație persistentă riscă să ducă la noi scumpiri, să tempereze consumul și să afecteze veniturile reale ale populației. România a trăit deja acest scenariu. Schimbarea filosofiei fiscale în interiorul anului fiscal subminează grav încrederea mediului de afaceri și a populației. Predictibilitatea fiscală este un principiu esențial într-o economie de piață. România nu își poate permite să continue practica modificării intempestive a regimului fiscal. Nu în ultimul rând, Guvernul ar trebui să revină la principiile de bază ale unei politici fiscale sănătoase: transparență, predictibilitate, negociere cu partenerii sociali, ancorare în obiectivele de creștere economică și stabilitate financiară. Bunăstarea nu se poate construi penalizând segmentul activ și calificat al societății. Nici echitatea socială nu poate fi servită prin descurajarea muncii și a educației. Iar credibilitatea fiscală nu se obține prin măsuri care riscă să genereze efecte adverse asupra consumului, investițiilor și încrederii generale în politicile publice’, susțin reprezentanții organizației.

Confederația Națională pentru Antreprenoriat Feminin (CONAF) este cea mai relevantă confederație din România care militează pentru eficientizarea dialogului cu autoritățile, conlucrarea pentru elaborarea de politici publice care să conducă la creștere economică sustenabilă și sprijină antreprenorii, recunoscându-le meritele. CONAF reprezintă cea mai mare entitate de acest gen din România, o organizație care susține și promovează antreprenoriatul românesc, lucru fără precedent, care deschide orizonturi de colaborare și cooperare atât pe plan intern cât și internațional. CONAF a luat ființă ca urmare a necesitații de a crea o cultură antreprenorială modernă, sustenabilă și echitabilă, nu numai pentru antreprenoriatul feminin, ci și pentru întregul mediu de business. CONAF are în componența sa 30 sucursale, 2 federații, 12 patronate, 38 asociații și peste 5.500 de companii, peste 245.000 de angajați.

CONAF organizează evenimente importante pentru societatea românească, centrate pe educație continuă, conștientizare și găsire de soluții pentru probleme și domenii de larg interes public. Dezvoltă și finalizează proiecte naționale cu un impact puternic, atât pentru societate, cât și pentru strategiile de dezvoltare ale autorităților centrale și locale.