“Minunea de la Timişoara”. Anamaria, primul caz din România diagnosticat cu hipertensiune pulmonară. Mulţi nu ştiu că au această boală

I se spune minunea de la Timişoara. Analizele sunt ca la un om în comă, dar ea merge. A fost primul caz din România diagnosticat cu hipertensiune pulmonară. Anamaria luptă pentru fiecare respiraţie, la fel ca alte sute de români care au aflat de ce nu mai au aer. Mulţi nu ştiu însă că au această boală, care apare şi de la unele medicamente sau de la cheaguri de sânge. Şi care poate fi fatală rapid. Unii aşteaptă cu lunile investigaţiile necesare.

Anamaria Başa, primul caz din România diagnosticat cu hipertensiune pulmonară: Mi-au zis: “Aoleu, analizele arată ca la un om în comă. Mă mir că umbli”. Într-adevăr, din ceea ce se vede pe analize, eşti un om mort. Mi se spune “minunea din Timişoara”.

La 24 de ani, Anamaria de-abia mai mergea, deşi făcuse sport de performanţă. În 2004, cand a ajuns la spital, nu se ştia de hipertensiunea pulmonară. Ea a fost primul caz din România diagnosticat, după luni de căutări, la Institutul de Cardiologie din Timişoara. De atunci a încercat toate terapiile decontate, dar corpul său le respinge.

Anamaria Başa, primul caz din România diagnosticat cu hipertensiune pulmonară: Nu pot să fac mâncare, singurul lucru, mulţumesc Domnului, că pot să fac baie, pot să ţin duşul, dar să mă îmbrac îmi trebuie ajutor. O minune că trăiesc. Se uită oamenii şi nu înţeleg, pentru că normal că nu-L înţelegem pe Dumnezeu.

O treime dintre pacienţi pier în primul an de la diagnostic, iar la cinci ani, doar trei din zece mai sunt în viaţă. Inima lor se forţează să pompeze sânge spre plămâni, prin arterele îngroşate.

Boala apare de la unele medicamente, de la cheaguri de sânge, de la afecţiuni cardiace şi nu numai. Uneori este inexplicabilă.

Bogdan Heinrich Burduja, preşedintele Asociaţiei Pacienţilor Hipertensivi Pulmonari: Trebuie mers direct la cardiolog sau pneumolog. Este la fel ca o boală oncologică, se poate muri foarte repede.

Doar 775 s-au tratat, anul trecut, prin programul de boli rare al CNAS. Foarte mulţi sunt nediagnosticaţi. Oboseala, lipsa de aer, slăbiciunea fizică, sincopele sau tusea apar şi în alte boli.

Larisa Mezinu-Bălan, vicepreşedinte CNAS: Foarte mulţi dintre medici nu cunosc semnele, simptomele, ca să pună pacientul pe traseul către evaluare şi depistare precoce. Mulţi ajung în faze avansate.

Prof. dr. Ioan Coman, medic primar cardiolog, Institutul C.C. Iliescu, Bucureşti: Cu cât punem diagnosticul mai târziu, cu atât o tratăm mai târziu, şi evoluţia e mai proastă. Aceşti pacienţi au nevoie obligatoriu de cateterism cardiac.

Dr. Tudor Constantinescu, coordonator centru HTAP, Institutul de Pneumologie “Marius Nasta” Bucureşti: Sunt mulţi pacienţi şi puţine centre. Doar anumite centre de cardiologie efectuează cateterismul cardiac. Pot aştepta mult timp, uneori şi multe luni.

Viorela Creţu, juristă, pacientă cu HTAP din Constanţa: Este o boală invizibilă. Multă lume nu înţelege că nu poţi să faci ceva. Sunt bine că încă trăiesc.

Viorela poate chiar munci. Ea are un medicament nou, nedecontat, dar donat de producător. Anamaria nu are încă o soluţie.

Anamaria Başa, primul caz din România diagnosticat cu hipertensiune pulmonară: Sunt dependentă de Dumnezeu şi atunci trăiesc. Sunt fericită că pot deschide dimineaţa ochii, să-I mulţumesc că mai am încă o zi. Aşa cum fac trei paşi şi cad jos, dar eu Îi mulţumesc că am căzut jos, am prins solul. E OK, trăiesc. Alţii nu mai au posibilitatea asta. Şi de ce să mă uit la ce n-am? Mă uit la ce am. Pot vorbi cu dumneavoastră.