În forma adoptată de Guvern, “Ordonanta Trenuleț” conține un set de măsuri de reducere a cheltuielilor publice.
Printre acestea, înghețarea salariilor angajaților la stat, a pensiilor, a sporurilor, indemnizațiilor de hrană și alocațiilor pentru copii.
Voucherele de vacanță nu vor dispărea, așa cum se vehiculase inițial, dar statul nu va mai acorda decât jumătate din sumă, urmând ca angajatul să asigure restul.
Posturile vacante vor fi blocate, iar orele suplimentare vor fi compensate cu timp liber.
Al doilea set de măsuri vizează regimul fiscal, în ciuda asigurărilor că nu vor crește taxele.
Se majorează impozitul pe dividende de la 8 la 10%, plafonul de impozitare pentru microîntreprinderi scade etapizat, de la 500 000 la 250 000 anul viitor, iar în 2026, până la 100 000 de euro.
Sunt eliminate facilitățile fiscale în IT, construcții și agricultură și se reintroduce impozitul pe construcțiile speciale.
Potrivit ministrului finanțelor, statul va economisi între 125 și 130 de miliarde de lei anul viitor datorită ordonanței cu măsuri bugetar fiscale.
La finalul ședinței de Guvern, ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a anunțat, în cadrul unui briefing, principalele modificări.
Proiectul de ordonanţă a fost publicat duminică de Ministerul Finanţelor.
Marcel Ciolacu: Am hotărât împreună cu partenerii de coaliție să adoptăm azi așa-zisa Ordonanță „Trenuleț” pentru a ține sub control deficitul bugetar în 2025, așa cum ne-am angajat în fața Comisiei Europene prin Planul Fiscal. Această ordonanță nu este una a „austerității” sau „sărăciei”. Austeritate a fost când s-au tăiat salarii cu 25%, când a crescut TVA de la 19 la 24%, a spus Marcel Ciolacu.
Ultima prognoză oficială a Comisiei Europene din noiembrie, dar și datele venite în decembrie de la Comisia Națională de Prognoză au fost mult mai pesimiste decât așteptările specialiștilor. Situația s-a deteriorat accelerat în majoritatea statelor UE începând cu a doua parte a lunii octombrie, iar acest lucru nu avea cum să ocolească România. Noi avem deja un deficit ridicat în acest an deoarece cheltuielile au fost mai mari cu 69 de miliarde de lei, adică 3,92% din PIB față de ceea ce era prevăzut în buget. Însă niciun om de bună credință nu poate critica că am mărit pensiile de două ori și am eliminat inechitățile pentru 3,8 milioane de pensionari sau că am majorat salariile profesorilor, medicilor, polițiștilor sau militarilor, a spus Marcel Ciolacu.
Nimeni nu poate contesta că a trebuit să acordăm bani în plus pentru a menține facturile la energie și gaze neschimbate pentru populație și economie, că am mărit fondurile pentru sănătate sau că am făcut investiții record în infrastructură. Toate împrumuturile au fost pentru a construi autostrăzi, școli și spitale și pentru a achita datoriile din urmă. Nu regret niciuna dintre aceste măsuri, pentru că am făcut dreptate pentru milioane de oameni și am ajutat economia prin investiții majore, a arătat prim-ministrul.
Avem însă înainte un an dificil din punct de vedere economic, iar în fața cifrelor și a realității trebuie să adoptăm rapid măsuri care să protejeze România de eventuale riscuri financiare majore. Un comportament economic iresponsabil în acest moment ar însemna automat scăderea rating-ului de țară, alungarea investitorilor și împrumuturile la dobânzi foarte mari. Asta înseamnă în scurt timp recesiune, falimente și șomaj pentru foarte mulți români. De aceea, am hotărât împreună cu partenerii de coaliție să adoptăm azi așa-zisa Ordonanță „Trenuleț” pentru a ține sub control deficitul bugetar în 2025, așa cum ne-am angajat în fața Comisiei Europene prin Planul Fiscal. Am obținut o prelungire de la 4 la 7 ani pentru reducerea deficitului, iar primul pas este să coborâm la 7% în 2025. Asta înseamnă că vom avea acces în continuare la fondurile europene și din PNRR atât de necesare pentru a continua modernizarea României, a declarat premierul la începutul ședinței de Guvern.
Această ordonanță nu este una a „austerității” sau „sărăciei” așa cum se spune la televizor. Austeritate a fost când s-au tăiat salarii cu 25%, când a crescut TVA de la 19 la 24% sau când s-au închis sute de școli și spitale. Am structurat această ordonanță pe trei obiective fundamentale: stoparea creșterii cheltuielilor statului, reducerea risipei bugetare cu 1% din PIB, respectiv 19 miliarde de lei, și majorarea veniturilor la buget prin implementarea reformelor structurale din PNRR, a anunțat Marcel Ciolcu.
Adoptăm astăzi măsuri clare privind reforma statului și reducerea cheltuielilor publice. Și începem cu noi, cu politicienii. Salariile demnitarilor vor fi înghețate și în acest an, iar partidele vor primi cu 25% mai puțini bani. Apoi continuăm cu aparatul bugetar. În acest an, nu există resurse financiare pentru creșterea salariilor bugetarilor. Nu se mai acordă sporuri și premii suplimentare. Fiecare leu plătit la salariu va fi justificat prin criterii de performanță și evaluări. Angajările la stat vor fi înghețate în 2025. Și vom trece rapid la desființarea și comasarea de instituții și agenții publice, a spus premierul.
Vom prelua un model deja consacrat și vom înființa Departamentul pentru eficientizarea activității guvernamentale, care va reduce cheltuielile statului cu 1% din PIB anul viitor. Precizez, că în acest departament vor veni specialiști din alte zone guvernamentale, care vor lucra pro bono.
În același timp, trebuie să luăm măsuri de creștere a veniturilor la bugetul de stat. Am adoptat acele măsuri care sunt cuprinse în reforma fiscală din PNRR cu cel mai redus impact asupra creșterii economice. Am refuzat să tăiem de la investiții sau să creștem impozitul pe profit sau pe venit, la fel cum am refuzat creșterea TVA care ar fi dus la creșterea inflației, a declarat Marcel Ciolacu.
Așadar eliminăm toate facilitățile fiscale și creăm un sistem fiscal echitabil. Reducem gradual pragul de impozitare la microîntreprinderi pentru a evita un șoc în economie. Vor fi afectate circa 30 de mii de IMM-uri, adică 10% din total, dar vom încerca să le sprijinim prin alte scheme de ajutor de stat.
De asemenea, introducem impozitul pe construcțiile speciale, dar nu se va aplica decât după ce vor fi emise normele și după ce ministrul Finanțelor va avea discuții cu marile companii care vor urma să aibă investiții. Aliniem impozitul pe dividende la impozitul pe venit, respectiv la 10%. Astfel, ne vom păstra locul 7 în UE în ceea ce privește cel mai mic impozit pe dividende, în fața noastră fiind țări precum Ungaria care are 15%, Polonia cu 19% sau Cehia cu 23%, în timp ce media la nivelul UE este de 20%, a arătat premierul.
În final, fac un apel către companiile care continuă să nu își plătească corect taxele și să își externalizeze profiturile. Nu mai putem așeza povară fiscală tot pe companiile care sunt corecte, care investesc, produc și creează locuri de muncă. Deci plătiți toți corect sau plecați, a avertizat Marcel Ciolacu.
Am un mesaj special pentru pensionari și pentru românii cu venituri mici. Măsurile pe care le luăm astăzi ne dau încredere că atunci când vom face bugetul de stat în ianuarie vom găsi resursele financiare fie pentru a acorda un sprijin one-off pentru pensiile mici și medii, fie să indexăm pensiile cu rata inflației în a doua parte a anului. De asemenea, vom reduce gradual povara fiscală pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici și a familiilor cu copii. Și mai solicit tuturor companiilor din România un moratoriu de 6 luni de zile pentru înghețarea prețurilor și solidaritate cu populația și Guvernul României. Ca prim-ministru, sunt pregătit pentru orice critică. În acest mandat nu am de gând să fiu popular, ci să fiu extrem de eficient. Criticați-mă pe mine, dar lăsați România să meargă înainte și să se dezvolte. Nu se poate altfel, a subliniat prim-ministrul României.
ACTUALIZARE Ordonanța ”Trenuleț” a fi primit aviz nefavorabil din partea Consiliului Economic și Social (CES). Avizul este doarr consultativ.
Conform proiectului de ordonanţă, în anul 2025, începând cu data de 1 ianuarie, cuantumul brut al salariilor de bază/ soldelor de funcţie/ salariilor de funcţie/ indemnizaţiilor de încadrare lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice se menţine la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna noiembrie 2024 în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.
În anul 2025, începând cu data de 1 ianuarie, indemnizaţiile lunare pentru funcţiile de demnitate publică şi funcţiile asimilate acestora se menţin la nivelul aferent lunii noiembrie 2024. De asemenea, în anul 2025, pentru funcţionarii publici şi personalul contractual din cadrul familiei ocupaţionale „Administraţie” din aparatul propriu al consiliilor judeţene, primării şi consilii locale, din instituţiile şi serviciile publice de interes local şi judeţean din subordinea acestora, salariile de bază se menţin la acelaşi nivel cu cel ce se acordă pentru luna noiembrie 2024 în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.
Munca suplimentară efectuată peste durata normală a timpului de lucru de către personalul din sectorul bugetar încadrat în funcţii de execuţie, de conducere şi de înalţi funcţionari publici, precum şi munca prestată în zilele de repaus săptămânal, de sărbători legale şi în celelalte zile în care, în conformitate cu reglementările în vigoare, nu se lucrează în cadrul schimbului normal de lucru se compensează numai cu timp liber corespunzător acestora.
În ceea ce priveşte voucherele de vacanţă, instituţiile publice le pot acorda în cuantum de 800 lei, în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025, personalului ale cărui salarii de bază nete din luna anterioară acordării acestora sunt de până la 8.000 de lei. Voucherele de vacanţă emise în cursul anului 2025 se utilizează pentru plata a cel mult 50% din contravaloarea pachetelor de servicii turistice achiziţionate, respectiv 800 de lei pentru achiziţionarea de pachete de servicii turistice în valoare de cel puţin 1.600 lei, prevede proiectul de ordonanţă.
De asemenea, ocuparea prin concurs sau examen a posturilor vacante se suspendă începând cu 1 ianuarie 2025, cu excepţia posturilor unice vacante (acel post ale cărui atribuţii, prin conţinutul şi natura lor, sau responsabilităţi stabilite nu se regăsesc într-o altă componentă organizatorică, ori un post dintre posturile aflate în compartimentele în care există numai posturi vacante). Prevederile nu se aplică posturilor a căror ocupare a fost deja aprobată de Guvern prin memorandum până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă, concursului de admitere în rezidenţiat, unităţilor sanitare cu paturi pentru ocuparea posturilor de medici, precum şi posturilor vacante aferente proiectelor cu finanţare din fonduri externe nerambursabile şi plătite din fonduri europene pentru care sunt încheiate contracte de finanţare.
Conform proiectului de ordonanţă, subvenţia alocată partidelor politice se va diminua cu 25% faţă de nivelul acordat în anul 2024, iar pensiile de serviciu nu se vor actualiza cu rata medie anuală a inflaţiei.
Valoarea punctului de referinţă, element esenţial în calculul pensiilor, se va menţine la nivelul de 81 lei, iar valoarea indicatorului social de referinţă se menţine la nivelul în plată în luna noiembrie 2024.
Urmărește-ne pe Google News
