Lege controversată privind manifestațiile, adoptată în Parlamentul de la Paris

Preşedintele Emmanuel Macron a sesizat cu câteva zile înainte de adoptarea textului Consiliul Constituţional, cea mai înaltă instanţă judiciară din Franţa, responsabilă de validarea constituţionalităţii legilor.

Această sesizare “va permite ridicarea îndoielilor, a tuturor suspiciunilor”, a explicat ministrul de Interne, Christophe Castaner, care s-a exprimat în favoarea legii caracterizate drept una “de protecţie”.

Textul adoptat de majoritatea de dreapta în Senat, după Adunarea Naţională (camera inferioară) în februarie, a fost denunţat drept “atac la adresa libertăţii” de către stânga şi criticat inclusiv de unii dintre aleşii majorităţii prezidenţiale. Sunt prevăzute interdicţii preventive de a manifesta, o măsură care a cristalizat criticile, percheziţionarea manifestanţilor și delictul de a-ţi ascunde faţa.

“Acest text nu are nici cel mai mic caracter arbitrar”, a dat asigurări Christophe Castaner.

Propunerea legislativă îi viza iniţial pe aşa-numiţii “black blocs”, activiştii anarhişti îmbrăcaţi în negru, implicaţi în acţiuni violente în cadrul manifestaţiilor, şi a fost aprobată pentru prima dată de Senat, în octombrie. Guvernul a retras-o însă în ianuarie pentru modificări, după primele manifestaţii ale “vestelor galbene”.

“Acest text nu vizează ‘vestele galbene’ ci, dimpotrivă, ‘cagulele negre'”, a subliniat senatorul de dreapta Bruno Retailleau, care a subliniat că în centrul textului se află infracţiunea de ascundere a feţei.

“Este pusă în pericol libertatea de a manifesta”, a denunţat, la rândul ei, preşedinta grupului CRCE (comunist), Eliane Assassi, în timp ce ecologista Esther Benbassa a reproşat că dreapta din Senat şi majoritatea prezidenţială, “mână în mână”, “sfidează marile instituţii internaţionale, care au denunţat recent escaladarea violenţelor împotriva manifestanţilor” în Franţa.