George Friedman: Lumea euro-americană trece printr-o schimbare dramatică

Ne aflăm acum în mijlocul unei crize sistemice transcontinentale care afectează multe țări europene, precum și Statele Unite, crede analistul George Friedman.

„Există anumite presiuni care reverberează în întreaga lume și care se pot manifesta în diferite domenii, inclusiv economia, armata și sistemul juridic. Pe măsură ce lumea evoluează, la fel se întâmplă și cu aceste presiuni. În mod normal, ele afectează țările una câte una, dar uneori pot afecta mai multe țări în același timp. Ne aflăm acum în mijlocul unei crize sistemice transcontinentale care afectează multe țări europene, precum și Statele Unite”, argumentează Friedman într-o analiză Geopolitical Futures.

În aceste zone, „forțele care se exercită au dus la o pierdere a încrederii în stat și în matricea culturală”.

Războiul cultural

Există un „război cultural”, unul „axat pe probleme care variază de la gen la circulația persoanelor, condus de forțe economice și politice”, subliniază analistul.  

„Normele culturale de lungă durată sunt restructurate, o schimbare frecvent supravegheată și aprobată de stat. Mișcarea de persoane peste granițe aduce cu sine valori culturale diverse, criminalitate generată de sărăcie și dificultăți de integrare socială. Fostul președinte american Donald Trump a contestat aceste schimbări cu o forță care i-a surprins și i-a alarmat pe adversarii săi”, scrie George Friedman.

Printre presiunile generate de teama de șomaj „se află sentimentul că statul și-a pierdut interesul pentru bunăstarea cetățenilor mai săraci în favoarea migranților”. „La aceasta se adaugă teama că valorile morale de lungă durată ale țării lor vor fi devalorizate și că se vor construi noi idealuri, pe măsură ce noilor grupuri li se acordă legitimitate față de generațiile mai vechi”, scrie analistul.

Alegerile din SUA, un model al acestei tendințe

George Friedman mai notează că toate acestea „generează un răspuns politic nu atât împotriva partidelor cu o anumită orientare politică, cât împotriva partidelor aflate la putere. În Statele Unite, provocarea provine din confruntarea dintre Partidul Democrat și aripa radicală a Partidului Republican. Democrații sunt văzuți ca nepăsători față de valorile morale dominante în trecut și față de pericolele migrației.”

În Europa, „multe dintre aceste probleme sunt încă în joc, împreună cu sentimentul că unificarea europeană a favorizat unele țări în detrimentul altora și că sistemul politic nu a satisfăcut nevoile multor oameni.”

„În unele cazuri, preocupările tradiționale privind distribuția bogăției au fost, de asemenea, la baza luptei. Traiectoria politică este în principal împotriva partidelor de stânga, detaliile provocărilor variind, deși rezistența la migrație este un punct comun”, scrie Friedman.

„În general, partidele în exercițiu sunt țintele frustrării. Președinții în funcție, indiferent de ideologia lor, sunt considerați responsabili pentru nemulțumirile publicului. Pe măsură ce partidele de opoziție – uneori chiar și cele de stânga – își asumă probleme precum migrația în masă și schimbarea valorilor, acestea încep să încline alegerile în favoarea lor”, subliniază analistul.

„Alegerile din SUA sunt un model al acestei tendințe. Trump se concentrează pe delegitimarea democraților și republicanilor care sunt mai convenționali, în favoarea unei noi structuri politice. O dinamică similară are loc în Europa, unde partidele de stânga încearcă să recunoască pretențiile morale ale unor partide noi, sceptice în ceea ce privește unitatea europeană, migrația și schimbările normelor culturale. Lumea euro-americană trece astfel printr-o schimbare de rutină, dar dramatică”, conchide George Friedman.