Dosarul Roșia Montană | Zăcămintele din Apuseni, între exploatare și protejare

De 27 de ani România e prinsă în controversa exploatării miniere de la “Roşia Montană”. Proiectul a ridicat de la bun început numeroase probleme: mineritul cu cianuri, care dăunează mediului, apartenenţa localităţii Roşia Montană la patrimoniul naţional şi, nu în ultimul rând, problemele sociale legate de exproprieri. Statul român a stat între obligaţia de a onora contractul semnat cu compania de exploatare a zăcământului de aur și solicitările vehemente ale activiştilor de mediu ca să stopeze proiectul.

În 1997 în timpul Guvernului Ciorbea, canadienii de la Gabriel Resources au încheiat un contract cu Regia Autonomă a Cuprului Deva și cu alte două companii de stat, prin care s-au pus bazele Euro Gold Resources. În proiectul inițial, statul român avea o participație de aproximativ 20%, iar compania canadiană deținea 80%. În 1999 Gabriel Resources a obținut licența de exploatare a aurului, în parteneriat cu statul român. 125 de familii din satul Roșia Montană au fost despăgubite și mutate, într-o localitate din județul Alba.

Subiectul Exploatării de la Roșia Montană a luat treptat amploare, iar abordările erau contradictorii. La proteste oamenii cereau stoparea proiectului, invocând poluarea mediului cu cianurile folosite pentru extragerea aurului. Iar compania canadiană solicita statului român să respecte contractul. Și avea și susținători.

Guverne succesive au amânat inițierea legislației pentru lansarea lucrărilor de exploatare. În septembrie 2013, Guvernul Ponta a trimis însă legislativului un proiect de lege care dădea undă verde exproprierilor și exploatării de la Roșia Montană. Sub presiunea protestelor uriașe, în 2014 proiectul privind Legea Minelor a căzut în Parlament.

9 septembrie 2023 | Victor Ponta, fost prim-ministru al României: E foarte clar că decizia e luată. Oricum vom avea procese, însă nu vreau că eu personal sau alți miniștri să fim acuzați de subminarea economiei naționale. Senatul, la care este acum proiectul, să repsinga proiectul de lege, îl trimit la Cameră, îl respinge și la Cameră și cu asta basta.

În ianuarie 2017, în timpul guvernării Cioloș, a fost depus dosarul pentru înscrierea sitului în patrimoniul UNESCO, însă procedurile nu au fost încheiate.

4 aprilie 2017 | Dacian Cioloș, fost prim-ministru al României: Am cerut miniștrilor care au responsabilități pe tematici legate de Roșia Montană să înceapă să lucreze împreună și să propună comunității de acolo soluții integrate de dezvoltare locală, care să nu se limiteze doar la partea economică sau doar la partea culturală.

În 2020, Guvernul Orban a reluat procedurile, iar un an mai târziu Roşia Montană a fost înscrisă oficial în patrimoniul UNESCO și în patrimoniul mondial în pericol. Din acel moment au fost închise porțile, pentru investițiile în exploatări miniere.

27 iulie 2021 | Tian Xuejun, preşedintele Comitetului Patrimoniului Cultural: Dați-mi voie să felicit România în numele întregului comitet pentru includerea acestui loc pe lista patrimoniului universal.

27 iulie 2021 | Ludovic Orban, fost prim-ministru al României: Acolo este necesar pe de o parte de conservare a zonei și pe de altă parte un plan de dezvoltare pentru locuitorii din zonă, care au nevoie de locuri de muncă.

Din 2015, compania canadiană a acționat statul român la Centrul Internațional pentru Soluționarea Litigiilor privind Investițiile, pentru că a blocat proiectul. Roșia Montană este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Alba.